Călătorie în Myanmar pe cont propriu

Myanmar, Burma sau Birmania, a rămas departe de turismul de masă ani la rând și acum, încet-încet, câștigă popularitate dintr-o grămadă de motive întemeiate, dar, din fericire, păstrează încă o doză bună de autenticitate!

Temple, peisaje spectaculoase și o populație extrem de prietenoasă care te va copleși la propriu cu zâmbete fac din Myanmar una dintre țările care mi-au rămas cel mai mult în suflet.

Am petrecut 4 săptămâni călătorind cu rucsacul în spate de la sud la nord (aici găsești videoclipul călătoriei mele, în italiană, dar poți activa subtitrările). În acest ghid vei găsi informații și sfaturi ca să-ți organizezi cât mai bine călătoria, ca întotdeauna cu un ochi atent la buget.

Meniu rapid

↑ Meniu

Pescar pe lacul Inle.

Cea mai bună perioadă pentru a vizita Myanmarul

Când să mergi în Myanmar? Țara are un climat tropical cu musoni care aduc ploaia, aproximativ din mai/iunie până în octombrie. În această perioadă drumurile pot fi în stare foarte proastă, iar deplasările pe uscat dificile. Totuși, centrul-nord al țării primește doar o fracțiune din ploile din sud, așa că situația nu ar trebui să fie chiar atât de extremă.

Sezonul uscat merge din noiembrie până în mai și este în general cea mai bună perioadă pentru a vizita țara: temperaturile sunt plăcute, iar precipitațiile lipsesc. Lunile din noiembrie până în martie sunt deosebit de recomandate, deoarece aprilie și mai, chiar înainte de ploi, pot fi cu adevărat fierbinți și umede, cu temperaturi care în unele cazuri depășesc 40 de grade, mai ales în regiunile centrale, în împrejurimile orașelor Mandalay și Bagan. Din păcate, luna august, când mulți au concediul binemeritat, este adesea cea mai ploioasă din an.

Dacă ești perfecționist, cea mai bună perioadă din toate pentru a merge în Myanmar sunt lunile imediat după ploi, aproximativ de la sfârșitul lui octombrie până la sfârșitul lui decembrie, când clima este ideală, peisajul este încă verde și nu atât de uscat ca în lunile care urmează. Evident, această perioadă, și din cauza vacanțelor de Crăciun, coincide cu vârful sezonului, cu prețuri pe măsură.

Răsărit la Bagan.

Documente și vaccinuri pentru intrarea în Myanmar

Deținătorii de pașaport italian (cu valabilitate de peste 6 luni) pot solicita ușor, începând din septembrie 2014, o viză electronică (evisa), care se eliberează în maximum trei zile lucrătoare și trebuie folosită în 90 de zile de la data eliberării. Cu acest tip de viză, odată intrat în țară, poți rămâne cel mult 28 de zile. Viza costă 50 $, acesta este site-ul oficial unde poți face cererea (regulile diferă în funcție de cetățenie, așa că verifică-le pe cele valabile pentru tine). Dacă ai nevoie, plătind 6 $ în plus poți primi viza într-o singură zi lucrătoare.

După ce ai primit viza pe e-mail, trebuie să intri prin una dintre cele opt granițe desemnate (dacă vrei să intri în țară prin orice altă graniță, trebuie să obții o viză prin ambasadă/consulat).

Pentru informații actualizate despre vize și altele, îți recomand să verifici informațiile de călătorie ale ministerului de externe din țara ta (de exemplu, în România, „Condiții de călătorie” de pe site-ul MAE).

Găsești lista completă a granițelor unde se acceptă Evisa pe această pagină; în esență sunt incluse aeroporturile internaționale și câteva granițe terestre, precum cele cu Thailanda și India. Cea mai populară graniță terestră, cu legături fiabile, este cea de la Myawaddy, aflată la aproximativ 7 ore cu autobuzul de Bangkok. După ce ai intrat în țară, în general poți ieși prin orice altă graniță.

În sfârșit, deși viza nu poate fi prelungită, poți rămâne peste cele 28 de zile fără prea multe probleme: va fi suficient să plătești 3 $ plus încă 3 $ pe zi pentru fiecare zi suplimentară peste cele 28 de zile și 5 $ pe zi după ce depășești 90 de zile. „Amenda” trebuie plătită în numerar și se acceptă doar dolari americani. Merită să reții că, după expirarea vizei, ai putea avea dificultăți atât să te deplasezi, cât și să găsești cazare, pentru că adesea trebuie să dovedești că ai o viză valabilă.

Myanmar nu cere niciun vaccin obligatoriu, dar hepatita A și B sunt recomandate.

Pictor la Bagan.

Ce să faci și ce să vezi în Myanmar

În acest ghid prețurile sunt adesea exprimate în moneda locală. Moneda oficială din Myanmar se numește „kyat birman”, abreviat „MMK”.

Cursul de schimb este de aproximativ 1€ = 2.350 MMK. Pentru cursul actual îți recomand să arunci o privire pe această pagină. De asemenea, se folosește adesea dolarul american când vine vorba de prețuri pentru cazare și activități în zonele turistice.

Notă: de mai multe ori în cursul ghidului vei găsi linkuri către https://www.alltrails.com/. Dacă vrei să folosești navigarea offline direct din aplicația Alltrails, trebuie să treci la versiunea pro. Poți ocoli însă problema descărcând coordonatele din versiunea desktop a site-ului în format „Google Earth KML” și apoi încărcându-le în Organic Maps, care este de departe una dintre aplicațiile mele preferate pentru călătorii.

Yangon

Yangon, cunoscut anterior ca Rangoon, a fost capitala Myanmarului până în 2005, când a fost mutată la Naypyidaw; în prezent rămâne totuși principalul oraș al țării din punct de vedere economic, precum și cel mai populat, cu peste cinci milioane de locuitori.

Ce să faci și ce să vezi în Yangon

Deși influența engleză din perioada colonială se vede clar în clădirile din centru, orașul nu este tocmai „frumos”. Ceea ce îl face interesant, după mine, este amestecul de culturi care îl populează: chineză, indiană și birmană, și o atmosferă foarte „run down”, toate într-o atmosferă ciudat de „relaxată” având în vedere dimensiunea orașului. Cred, de altfel, că este singurul oraș din Asia de Sud-Est în care scuterele și motocicletele au fost interzise complet!

Pe lângă plimbatul pe străzile și prin diversele piețe ale orașului, mai ales în zona Chinatown (Google Maps), singura atracție adevărată este Pagoda Shwedagon (Google Maps), un templu budist uriaș, considerat cel mai sfânt din țară; intrarea pentru străini costă 10.000 de kyat. Dacă vrei să vezi un apus frumos cu pagoda în fundal (ca în fotografie), îți recomand parcul adiacent, în acest punct.

Pagoda Shwedagon.

Pagoda Sule (Google Maps) se află în centru și a ajuns practic un sens giratoriu; nimic spectaculos, dar, din moment ce te afli pe aici, merită văzută.

Ca încheiere, plimbându-mă pe străzile din Yangon, m-a abordat un călugăr foarte simpatic, care m-a convins să fac cam o oră de „voluntariat”, care constă în a conversa în engleză cu niște studenți locali la școala „U Aung Hein Kyaw English Class”, aflată la această adresă. Oricine este binevenit dimineața, iar în schimb ți se oferă micul dejun 😉

Transportul până în Yangon

Din păcate, atât aeroportul, cât și autogara pentru autobuzele pe distanțe lungi se află la cel puțin o jumătate de oră de oraș cu taxiul. Dacă ai o cartelă SIM, cel mai practic mod este probabil să folosești Grab; tariful oficial de taxi de la aeroport este 7 $, dar dacă vrei să economisești poți lua autobuzele 35 și 36 spre stația Sule, sau 56/57/58 spre stația Latha (Chinatown).

Autobuzele spre cele mai multe destinații (Bagan, Kalaw, Mandalay, lacul Inle, Hpa An, Mawlamyine) pornesc de la terminalul Aung Mingalar, cunoscut și ca „Highway Bus Station”. De la aeroport până la autogară sunt 5.000 MMK cu taxiul. De la autogară până în oraș cu taxiul sunt cam 7 $; alternativ, poți lua autobuzul 36 spre stația Sule sau 56/57/58 spre stația Latha (Chinatown).

Autobuzele spre regiunea Irrawaddy (Chaungtha și Ngapali) pornesc în schimb de la terminalul Hlaing Thar Yar.

În sfârșit, există legături directe cu trenul spre Bagan și Mandalay, dar sunt trenuri vechi și lente; autobuzele sunt în general o variantă mai bună.

Cazare în Yangon

Eu am dormit la Hostel9 Yangon; pentru preț nu e deloc rău, o variantă excelentă pentru cine are un buget limitat. Dacă, în schimb, cauți ceva mai drăguț, aruncă o privire la HOOD Hostel.

Pe străzile din Yangon.

Kyaikto și Kinpun (Golden Rock)

După părerea mea nu este deloc un obiectiv „obligatoriu”, dar dacă ai timp la dispoziție și vrei să întrerupi drumul spre Hpa An, ai putea petrece aici o noapte.

Ca să fie clar, orașul Kyaikto este nodul de transport pentru a ajunge la așa-numita „Stâncă de Aur” sau „Golden Rock”, iar Kinpun este satul de la baza muntelui unde mulți aleg să doarmă și să viziteze Golden Rock într-o excursie de o zi.

După ce cobori la Kyaikto, ți-ai putea face baza aici, ai putea vizita și această statuie uriașă a lui Buddha și apoi ai putea continua spre Golden Rock luând mai întâi un pick up truck spre Kinpun pentru 2.000 MMK și apoi încă unul spre Golden Rock propriu-zisă, pentru alți 2.000 MMK.

Alternativa mea a fost să-mi fac baza în micul sat Kinpun, mult mai liniștit și mai „drăguț” decât Kyaikto. Intrarea la Golden Rock pentru străini costă 10.000 MMK; nu tocmai cel mai impresionant obiectiv pe care l-am văzut, dar panorama nu e deloc rea, iar să vezi toți acei pelerini este cu siguranță interesant.

Din păcate, ultimul camion (este vorba de un adevărat camion transformat în autobuz) spre Kinpun coboară de la Golden Rock la 18:00, așa că nu se poate vedea apusul de sus. Încearcă să fii punctual, pentru că eu am ajuns cu cinci minute întârziere și mi s-a spus că ar fi trebuit să cobor pe jos (sunt cam 15 km), dacă nu ar fi sosit, din fericire, un grup numeros de localnici, și ei întârziați, care au insistat atât de mult până când ne-au organizat un camion special, plătind 5.000 MMK de persoană!

O ultimă alternativă, dacă bugetul nu e o problemă și vrei să vezi răsăritul sau apusul la Golden Rock, este să dormi în vârful muntelui, la doi pași de stâncă; există într-adevăr hoteluri, foarte scumpe, ca acesta, dar și altele care nu apar online, prețurile fiind însă similare.

Golden Rock.

Transportul până în Kyaikto

După cum am spus deja, Kyaikto este nodul de transport spre Kinpun (satul de la baza muntelui) și Golden Rock, aflată în vârf. De la Kyaikto la Hpa An sunt cam 3 ore, 5.500 / 6.000 MMK, iar spre Yangon sunt 5 ore. Eu am luat autobuzul direct din Kinpun, plătind 8.000 MMK.

Cazare în Kinpun

Eu recomand să dormi în Kinpun. Noi am luat o cameră triplă la Hotel Pann Myo Thu, cu 35 $, dar ne-am înțeles la 30 $ cu mic dejun; avea și camere private cu 6 $ de persoană, dar foarte mici. În ciuda recenziilor negative, noi ne-am simțit foarte bine. O variantă mai populară este Bawga Theiddhi Hotel.

Hpa An

Orașul a fost fără îndoială una dintre etapele mele preferate din călătoria prin Myanmar; mult mai puțin turistic decât alte destinații din țară, orașul este foarte liniștit și plăcut, fără a mai pune la socoteală că împrejurimile te pot ține la propriu ocupat zile în șir.

Ce să faci și ce să vezi în Hpa An

Tehnic, la multe dintre locurile enumerate mai jos se poate ajunge cu bicicleta, dar sincer cred că a închiria un scuter este mult mai practic. Se oferă, de asemenea, tururi care acoperă, în esență, aceleași locuri enumerate mai jos.

Yathaypyan Cave.

Explorează peșterile din jurul orașului

Acesta este turul clasic al principalelor peșteri; înăuntru sunt temple mici și statui, nimic extraordinar, mai ales dacă de ceva vreme umbli prin Asia, dar absolut drăguțe și un mod frumos de a-ți petrece ziua.

Cu scuterul poți începe liniștit spre sfârșitul dimineții, vizitând Kaw Ka Taung Cave (Google Maps); îți recomand și să urci în vârful punctului panoramic din apropiere (Google Maps). De aici mergi mai departe spre Saddan Cave (Google Maps), 500 MMK ca să parchezi scuterul și 1.000 MMK ca să intri în peșteră. La capătul traseului din interiorul peșterii ai putea încheia un fel de circuit luând o barcă și mergând pe jos pe un tronson scurt (dacă arunci o privire pe Organic Maps, ar trebui să fie clar ce vreau să spun).

Continuă apoi spre emblematica Pagoda Kyauk Ka Lat (Google Maps) și, în sfârșit, spre ultima peșteră adevărată a zilei, Yathaypyan Cave (Google Maps), unde trebuie plătită parcarea, 500 MMK. Mai sunt, de asemenea, destul de multe maimuțe care umblă pe acolo, așa că evită să iei mâncare cu tine și asigură-te că ajungi până la capătul peșterii, unde este un punct panoramic minunat.

Ca să închei ziua, îndreaptă-te spre Bat Cave (Google Maps), unde în fiecare seară, la apus, poți asista la spectacolul unui stol de lilieci care iese la vânătoare, chiar mișto! Intrarea costă 1.000 MMK. Nu te lăsa influențat de numeroșii oameni pe care îi vei vedea probabil în vârful stupei; locul cel mai bun pentru a vedea liliecii este mai jos, așa cum este indicat pe Organic Maps.

Kaw Ka Taung Cave.

Hpa Pu

Un sătuc aflat pe celălalt mal al râului; poți lua o barcă cu 500 MMK din acest punct, poți merge pe jos prin sat și apoi poți urca pe jos spre acest punct panoramic, cunoscut ca Hpa Pu Hill, unde se află o mică stupă populară pentru apus (Google Maps).

Ultimul tronson al potecii nu este în stare bună și cu siguranță nu poate fi considerat sigur, dar, cu puțină atenție, se poate ajunge liniștit în vârf. Alternativ, te poți bucura de apus și mai jos. Mai ales dacă rămâi până târziu, asigură-te că te înțelegi cu barcagiul asupra orei de întoarcere. Dacă vrei, făcând ocolul, se poate ajunge la Hpa Pu și pe uscat.

Apus de pe Hpa Pu Hill.

Muntele Zwegabin

Aceasta este o drumeție foarte populară. În vârful muntelui Zwegabin (Google Maps) se află o mănăstire cu adevărat impresionantă, de unde se vede o panoramă de 360 de grade foarte spectaculoasă, chiar dacă, foarte probabil, în sezonul uscat va fi foarte multă pâclă la orizont.

Eu am urcat pentru răsărit, ajungând la baza muntelui cu scuterul, la cam 20 de minute de Hpa An. Intrarea costă 4.000 MMK și, având în vedere diferența de nivel de 600 de metri, te așteaptă cam o oră, o oră și jumătate de mers, în funcție de ritm (All Trails). Este recomandabil să faci urcarea la răsărit sau, oricum, dimineața devreme, ca să eviți căldura din timpul zilei.

Ajuns în vârf, am fost întâmpinat de un grup de tineri localnici, care m-a pus să stau jos să mănânc Mohinga, un fel de mâncare tradițional birman, înainte de a asista la răsărit. Acesta din urmă nu a fost deosebit de spectaculos, dar în orice caz a fost o experiență frumoasă.

Înainte de a te întoarce în oraș, aruncă o privire la Lumbini Garden (Google Maps), la baza muntelui Zwegabin; sunt sute de statui ale lui Buddha, chiar impresionant!

Răsărit pe muntele Zwegabin.

Muntele Taung Wine

Muntele Taung Wine (Google Maps) este o alternativă mai puțin „grea” decât muntele Zwegabin, mult mai puțin aglomerat și, după părerea mea, panorama este chiar mai frumoasă sau, oricum, foarte asemănătoare. Eu am mers la apus, dar nici răsăritul nu cred că e rău!

Ajungi la acest punct cu scuterul; de aici direcția în care trebuie să mergi este foarte clară, iar dacă ai nevoie de indicații, sunt câteva tarabe unde poți întreba. Urcând într-un ritm alert, mi-a luat cam douăzeci de minute până în vârf, dar chiar și în ritm lejer ar trebui să-ți ia cel mult 40 de minute. În vârf este o mică stupă cu o vedere de 360 de grade și, când am fost eu, erau doar alte cinci persoane; îl recomand mai mult decât muntele Zwegabin. Intrarea este gratuită, dar la începutul potecii, dacă vrei, poți lăsa o ofrandă.

Ca să închei, nu pleca din Hpa An fără să fii masat de nevăzători în acest centru. Nu doar că sprijini un proiect foarte interesant, dar vei primi ceea ce pentru mine a fost cel mai bun masaj dintotdeauna, totul la doar 7.000 MMK pentru o sesiune de o oră și jumătate.

Vârfurile muntelui Taung Wine.

Transportul până în Hpa An

De la Yangon sunt cam 7 ore, 8.000 MMK; până la Mawlamyine, spre sud, sunt cam două ore; până la Mae Sot, unde se poate trece granița în Thailanda, sunt cam 3 ore cu microbuzul; ar putea cere 15.000 MMK, dar se poate negocia liniștit până la 10.000 MMK.

De la Hpa An se poate lua, de asemenea, o barcă pe râu până la Mawlamyine; eu nu am făcut-o, dar, din câte se pare, călătoria e frumoasă. Ar trebui să existe o barcă în fiecare zi la 8:15, la un cost de 14.000 MMK.

Cazare în Hpa An

Thanlwin Pyar Guest House este de departe cel mai bun loc unde să te cazezi pentru călătorii singuri. Aproape întotdeauna nu mai are locuri libere, așa că merită să rezervi din timp. Eu am împărțit o cameră triplă la River View Hotel, personal foarte amabil și mic dejun bun.

Ieșirea din Bat Cave.

Mawlamyine

Mawlamyine, cu o populație de peste trei sute de mii de persoane, este, ca mărime, al patrulea oraș din Myanmar. Cucerit de englezi în timpul primei campanii de cucerire, în 1826, a fost capitala colonială din 1827 până în 1852. Și acest oraș este clar în afara itinerariului turistic clasic, dar poate fi cu siguranță o etapă interesantă, mai ales pentru cei care vin pe uscat din Thailanda.

Ce să faci și ce să vezi în Mawlamyine

Oarecum ca la Hpa An, este recomandabil să închiriezi un scuter pentru a explora orașul și împrejurimile.

Mănăstirea Win Sein Taw Ya

Aici poți găsi cel mai mare Buddha întins din lume, lung de aproximativ 180 de metri și înalt de 30, aflat la cam 20 km de oraș și înconjurat de numeroase alte stupe, statui și clădiri religioase (Google Maps). Intrarea este gratuită, dar evident se poate lăsa o donație. Cum am spus deja, a închiria un scuter este probabil varianta cea mai practică; nu există transport în comun, dar, alternativ, un tuk tuk dus-întors nu ar trebui să coste mai mult de 35.000 MMK.

Pagoda Mahamyatmuni și Kyaik Thanlan

Sunt cele două pagode cele mai importante din oraș și se află în centru, la mică distanță una de cealaltă. Kyaik Thanlan (Google Maps) este cea mai înaltă dintre cele două și oferă priveliști excelente asupra orașului, cu o panoramă de 360 de grade, fiind recomandată mai ales la apus.

Than Phyu Zayat, Setse Beach și Kyaikkhami

Alte două excursii de o zi care se pot face plecând din Mawlamyine, sunt spre Than Phyu Zayat și spre Setse Beach, la sud. A doua este o plajă nu tocmai caraibiană, dar drăguță, în timp ce prima este un oraș unde se pot vizita Death Railway Museum și cimitirul de război. Dacă vrei, ai putea continua mai departe până la Kyaikkhami, pentru a vizita pagoda, trecând prin satul Panga, unde sunt numeroase saline.

În sfârșit, nu uita să vizitezi piața de noapte pentru o experiență autentică și, pentru pasionații de muzee, Mon Cultural Museum pare o vizită interesantă, unde sunt adunate informații și artefacte aparținând etniei Mon; intrarea costă 2 $.

Pagoda Kyaikkhami.

Transportul până în Mawlamyine

De la Yangon sunt cam 7 ore, 10.000–15.000 MMK în funcție de autobuz. De la Hpa An sunt cam două ore, 1.200 MMK cu un autobuz local, 7.500 MMK cu un microbuz cu aer condiționat; după cum am spus mai devreme, de la Hpa An există și legături cu barca, cu siguranță o călătorie mai frumoasă. În sfârșit, există legături directe cu Mae Sot, la granița cu Thailanda, cam 4 ore, 10.000 MMK cu un microbuz.

Cazare în Mawlamyine

The Old Moulmein Hostel este, în esență, singurul hostel din oraș; dacă cauți camere private ieftine, aruncă o privire la Pinlon Hostel.

Kalaw

Situat la aproximativ 50 km de lacul Inle, Kalaw este un orășel, nod de transport pentru oricine vrea să facă un trekking de una sau mai multe zile spre Inle Lake.

Ce să faci și ce să vezi în Kalaw

Orașul, deși drăguț, nu are prea multe de oferit, iar cei mai mulți călători ajung să petreacă o singură noapte aici, exclusiv pentru a-și organiza trekkingul. Dacă ai câteva ore la dispoziție, îți recomand să faci o tură prin piața locală, mâncare delicioasă la prețuri derizorii, de vizitat la prânz; încearcă „Hon Toke”, asemănător cu tamale mexican.

Mănăstirea Thein Taung este în schimb locul ideal de unde să privești apusul. În sfârșit, dacă vrei un masaj bun înainte de a începe trekkingul, aruncă o privire la acest centru.

Trekking spre Inle Lake.

Trekking spre lacul Inle

Cum am spus deja, acesta este motivul principal pentru care vin oamenii la Kalaw; opțiunile sunt multe, la fel ca agențiile: se merge de la versiunea scurtă de o zi până la cea mai lungă, de trei zile și două nopți, pe care am ales-o eu.

Se traversează zone cu adevărat rurale, vizitând sate mici și mergând printre câmpuri. Noaptea se doarme în homestay-uri foarte simple. Mai ales spre sfârșitul sezonului uscat, peisajul este extrem de arid, așa că nu te aștepta la priveliști care îți taie respirația asupra teraselor de orez, dar, una peste alta, este o experiență cu adevărat captivantă și plăcută.

Eu am ales cea mai lungă versiune dintre toate: în prima zi am mers 23 km, în a doua zi 27 km și, în sfârșit, în ultima zi 14 km, ajungând pe malul vestic al lacului, de unde se ia o barcă spre orașul Nyaung Shwe. În acest oraș se află cea mai mare parte a hostelurilor și a hotelurilor, dar, cum am spus deja, opțiunile sunt cu adevărat multe și îți recomand să faci un tur al agențiilor ca să înțelegi care este itinerariul pe care îl preferi cel mai mult.

Eu am făcut trekkingul cu Uncle Sam, plătind 45.000 MMK, și m-am simțit foarte bine. O companie și mai ieftină, dar cu grupuri mai numeroase, este în schimb Ever Smile, 40.000 MMK. Dacă vrei, în schimb, ceva mai exclusiv, Ko Min Kalaw este renumită pentru itinerarii alternative pe trasee mai puțin bătătorite; recenziile sunt fabuloase, dar prețurile sunt mult mai mari.

Tren local într-unul dintre satele vizitate.

Cazare în Kalaw

În perioada aceea călătoream în grup și am luat două camere private la Richard’s Inn; ieftin, curat și cu un mic dejun bun inclus. Dacă călătorești singur și cauți un dormitor comun, aruncă o privire la Hotel Kalaw și la Parami Hotel.

Transportul până în Kalaw

În esență, orice autobuz spre Inle Lake te poate lăsa la Kalaw, ceea ce înseamnă că există legături din toate destinațiile principale ale țării (Yangon, Hpa An, Bagan, Mandalay și Hsipaw). Există și legături cu trenul, care sunt însă mult mai lente decât autobuzul. Dacă vrei, în schimb, să zbori, cel mai apropiat aeroport se numește Heho Airport și se află la aproximativ o oră cu mașina.

Lacul Inle

Lacul Inle, sau mai frecvent Inle Lake, este considerat a doua mare atracție a Myanmarului, după Bagan. Lacul, deși extrem de turistic și uneori chiar prea puțin autentic, rămâne totuși un loc fascinant.

Nyaung Shwe este orașul principal de pe malul lacului; aici se află cele mai multe hoteluri și hosteluri. Pentru a accesa zona lacului Inle trebuie plătită intrarea, costul fiind de 15.000 MMK; tehnic, biletul este valabil cinci zile, dar, odată intrat, cu greu te va controla cineva. Dacă te hotărăști să faci trekkingul, chiar înainte de a ajunge la lac vei găsi un checkpoint unde se plătește intrarea; dacă ajungi cu autobuzul, va fi în schimb cineva în autogară.

Apus pe lacul Inle.

Ce să faci și ce să vezi la lacul Inle

Un tur cu barca este, în esență, singura modalitate de a explora lacul; evident, se pot organiza tururi private, dar în general se oferă două tipuri de tururi „standard”: primul include vizita la câteva magazine de suveniruri și la activități „tipice”, unde căpitanul bărcii primește comisioane și este, prin urmare, mai ieftin; eu am plătit 9.000 MMK. Al doilea, în schimb, nu include opririle la magazine și este, prin urmare, mai scump.

Se poate alege, de asemenea, între turul de dimineață, cu răsăritul văzut pe lac, ca să te întorci la Nyaung Shwe la începutul după-amiezii, sau turul de după-amiază, care pleacă spre sfârșitul dimineții și se întoarce în oraș imediat după apus.

Deși poate părea contraintuitiv, mi s-a părut cu adevărat interesant să vizitez unele dintre magazinele la care ne-am oprit, pentru că se oferă un fel de vizită ghidată a atelierului de producție, înainte să ți se propună spre vânzare produsele, pe care însă nu ești deloc obligat să le cumperi. Mie mi-au plăcut în special cele cu fibre de lotus, care sunt folosite pentru a țese haine, chiar fascinant!

Atelierul de flori de lotus.

O altă oprire care este practic mereu inclusă în turul cu barca este cea la Inthein, cunoscută și ca „mini Bagan”. Sunt, într-adevăr, sute de stupe; intrarea este gratuită, dar ți se cer 5.000 MMK pentru a face fotografii, nu știu dacă e legal sau nu.

În sfârșit, ține minte că, dacă te hotărăști să fotografiezi pescarii/actorii îmbrăcați în mod tradițional și cu tipicele plase pe care nu le mai folosește nimeni, bacșișul este practic obligatoriu. Cum tocmai am spus, aceștia sunt actori și trăiesc din asta, nu din pescuit! În schimb, să fotografiezi orice alt pescar este gratis!

Ca să închei, în centrul orașului Nyaung Shwe merită să vizitezi pagoda Yadana Man Aung, deși nu este deosebită, la fel ca piața locală, și evident să încerci un masaj tradițional; opțiuni pentru asta cu siguranță nu lipsesc; cele mai multe centre tradiționale cer doar 7.000 MMK pentru o oră de masaj; eu am fost aici și îl recomand.

Inthein.

Transportul până la lacul Inle

A ajunge la lacul Inle, sau mai exact la Nyaung Shwe, este relativ ușor din orice altă destinație din țară. Ca și pentru Kalaw, cel mai apropiat aeroport este cel de la Heho; de aici sunt apoi 45 de minute cu taxiul, 25.000 MMK. De la Yangon cu autobuzul sunt cam 12 ore, 7–8 ore de la Mandalay și Bagan, 8 ore de la Hsipaw.

Notă: unele autobuze te lasă la Shwenyaung, care se află la aproximativ 20 de minute de Nyaung Shwe, așa că este bine să confirmi destinația înainte de a rezerva. De la Shwenyaung există ocazional pick up truck-uri cu 1.000 MMK, sau taxiuri partajate cu 8.000–10.000 MMK.

Există și legături cu trenul spre Shwenyaung, dar, ca pentru orice altă destinație, acestea, deși mai ieftine, sunt mult mai lente decât autobuzele.

Cazare la lacul Inle

Song of Travel din Nyaung Shwe este unul dintre cele mai bune hosteluri în care am stat vreodată și îl recomand din tot sufletul: personalul este foarte atent, dormitoare comune spațioase și super confortabile, mic dejun inclus care se schimbă în fiecare zi, închiriere gratuită de biciclete și, dacă la sfârșitul trekkingului ajungi la debarcaderul din Nyaung Shwe, vin să te ia gratis cu tuk tuk. Merită să rezervi din timp, pentru că adesea nu mai are locuri libere; dacă te hotărăști apoi să-ți prelungești șederea, oferă o reducere de 1 $. O alternativă excelentă este BaoBed Hostel.

Hsipaw

Hsipaw este orașul principal al statului Shan, în nord-estul țării.

Ce să faci și ce să vezi în Hsipaw

Orașul este o bază excelentă pentru trekkinguri în nordul Myanmarului de una sau mai multe zile, printre sate etnice, cascade, plantații de ceai și peisaje deluroase; în plus – aflându-se la aproximativ 500 de metri altitudine – oferă un climat mult mai plăcut decât restul țării, în special decât Mandalay și Bagan.

Hsipaw la apus.

Ia trenul de la Pyin Oo Lwin la Hsipaw sau invers

Înainte de a vorbi despre activitățile de făcut în Hsipaw și în împrejurimi, merită menționată călătoria cu trenul pe care mulți decid să o facă. Acesta este, de altfel, singurul tren pe care l-am luat în timpul călătoriei mele prin Myanmar: un tronson impresionant, în timpul căruia se traversează viaductul Goteik, construit de englezi în perioada colonială, o lucrare de inginerie cu adevărat impresionantă pentru acele vremuri.

Actualizare octombrie 2026: la 24 august 2025 viaductul Goteik a fost grav avariat de o explozie în timpul conflictului din țară. Potrivit căilor ferate din Myanmar, lucrările de reparații s-au încheiat în noiembrie 2025 (aici găsești știrea, în engleză), dar, înainte de a pleca, îți recomand să verifici dacă trenul de pasageri pe acest traseu circulă din nou.

Întregul traseu al trenului traversează peisaje deluroase și rurale și le oferă pasagerilor o experiență unică. Dacă în Myanmar nu ai urcat încă niciodată într-un tren, acesta este cu siguranță ceva de încercat.

Trenul este foarte vechi și, odată ce atinge viteza maximă (cam 50 km/h), vei simți cum întregul vagon începe să sară. Dacă ai loc la geam, probabil ți se va întâmpla să te trezești cu câteva frunze sau cu o crenguță între picioare; de altfel, curățenia de pe marginile liniilor lasă puțin de dorit, ba chiar pare aproape că trenul însuși se ocupă de tăiatul și aranjatul ierbii din jurul șinelor.

Deși trenul leagă direct Mandalay de Hsipaw, sfatul meu este să mergi să iei trenul (sau să cobori, în funcție de direcția din care vii) la Pyin Oo Lwin. În acest fel, continuând pe șosea și nu pe șine, se economisesc cel puțin trei ore de drum.

Călătoria cu trenul pe tronsonul Hsipaw – Pyin Oo Lwin costă 2.750 MMK la clasa întâi și 550 MMK la clasa obișnuită; evident, îți recomand locul la geam. Plecarea din Hsipaw este la 9:45, cu bilete puse în vânzare de la 8:45; mai ales în sezonul de vârf, locurile la geam de la clasa întâi se epuizează foarte repede (Google Maps).

De la gara din Pyin Oo Lwin (Google Maps) există curse cu pick up spre centrul Mandalay la un cost de 2.000 MMK. Noi am reușit să-l convingem pe șofer să ne ducă până la hostel, altfel stația oficială este în fața gării. Dacă vrei să faci călătoria în sens invers, poți lua un pick up din acest punct sau un taxi partajat pentru cam 5.000 MMK; trenul pleacă la 4:00 dimineața din Mandalay și ajunge la 7:52 la Pyin Oo Lwin.

Personal nu m-am oprit, dar, din câte se pare, Pyin Oo Lwin este un oraș drăguț în care să petreci două-trei zile; am cunoscut un băiat coreean care mi l-a recomandat, împreună cu cascadele aflate la sud de centru.

Viaductul Goteik.

Trekking în împrejurimile orașului Hsipaw

În sfârșit vorbim despre Hsipaw. În oraș, agențiile de trekking sunt numeroase, la fel ca opțiunile disponibile; în general se merge de la trekkinguri de o zi, de două zile și o noapte și, în sfârșit, la cele de trei zile și două nopți. Și în acest caz, ca la trekkingul de la Inle Lake, nu te aștepta la peisaje care îți taie respirația; experiența ține mai mult de vizitarea satelor.

Deși mi se recomandase de mai multe ori să fac trekkingul cu un ghid pe nume Kham Lu (pe care îl poți contacta pe WhatsApp la acest număr +95 9250 693 985 și ale cărui recenzii fantastice le poți consulta), din păcate aș fi fost singurul client, iar turul m-ar fi costat destul de mult. Așa că am decis să mă alătur unui grup de tineri cunoscuți în microbuzul spre Hsipaw, care rezervase prin Mr Bike, plătind 35.000 MMK pentru trekkingul de două zile și o noapte. Am fost tratați foarte bine și nu am nicio reclamație despre tur, dar cu siguranță nu a fost o experiență de neuitat.

Notă: nu este posibil să faci trekking în zonă fără ghid; unele zone sunt și astăzi minate și, în urma unui incident în care un tânăr german și-a pierdut viața, să te aventurezi singur este absolut interzis.

Trekking la Hsipaw.

Vizitează Shan Palace

Mai mult decât un palat, este o casă aflată la nord-est de centru, sediul familiei regale aflate în fruntea etniei Shan, al cărei rege a dispărut „în mod misterios” în timpul loviturii de stat a armatei din 1962.

În prezent, de reședință se ocupă nepotul și soția, care povestește în fiecare zi, cu curaj, istoria ultimilor 50 de ani ai regiunii, intrând în detaliile întâmplărilor familiei sale. O istorie evident incomodă pentru regim.

Din păcate, în timpul șederii mele la Hsipaw prințesa nu se afla în oraș, dar, în general, este aproape mereu acolo și povestea se poate asculta direct de la ea, în mod orientativ între 15:00 și 18:00. Alternativ, poți citi cartea scrisă chiar de ea, intitulată: „Twilight over Burma: My Life as a Shan Princess.”

Ca să închei, în împrejurimile orașului sunt cel puțin câteva cascade la care se poate ajunge pe cont propriu: Nam Tuk (Google Maps) și Nam Hu Nwe (Google Maps). Un punct panoramic (Google Maps) de unde se poate vedea un apus frumos asupra orașului și, în sfârșit, poți merge pe jos până la micul Bagan (Google Maps), unde sunt temple drăguțe și, înainte de a te întoarce în oraș, bucură-te de o masă delicioasă la Mrs. Popcorn Garden.

Vizită la școala unuia dintre satele din timpul trekkingului.

Transportul până în Hsipaw

Cum am spus deja, mulți decid să ajungă în oraș sau să-l părăsească cu trenul; dacă vii dinspre sud, personal cred că ideal este să iei un microbuz de la Nyaung Shwe, 18.000 MMK, cam 8 ore, și apoi să iei trenul spre Mandalay, sau să faci invers dacă vii dinspre nord.

Cazare în Hsipaw

Am împărțit două zile o cameră dublă la Lily Guest House și o recomand. Raport calitate-preț excelent, cu mic dejun bufet. Prima noapte am petrecut-o în schimb la Yee Shin Guesthouse, puțin mai ieftin, dar nimic deosebit, iar micul dejun nu la fel de bun. La întoarcerea din trekking, neputând să mai împart camera, m-am mutat la Nam Khae Mao Guest House, doar 5.000 MMK pentru o cameră single; este frecventată exclusiv de localnici, dar îți garantez că nu e deloc rău… dacă poți trăi fără wifi!

Îți organizezi călătoria? Dacă încă trebuie să-ți faci asigurarea, găsești aici ghidul meu despre cele mai bune asigurări de călătorie. Cumpărând-o prin linkurile din ghid, sprijini acest site fără niciun cost suplimentar.

Mandalay

Mandalay este al doilea oraș ca mărime din țară și, fără îndoială, cel mai important oraș din nordul Myanmarului. Deși este ignorat de mulți, eu cred în schimb că are mai mult de câteva atracții care să te țină ocupat cel puțin două-trei zile.

Ce să faci și ce să vezi în Mandalay

Orașul se dezvoltă în jurul palatului regal, pe care nu l-am vizitat personal; recenziile despre el sunt destul de contradictorii, unii spunând că este absolut un loc de neratat, iar alții considerându-l o farsă, pentru că palatul original a fost distrus în timpul bombardamentelor din al Doilea Război Mondial, iar ceea ce se admiră acum este doar o replică construită în anii nouăzeci. Alegerea îți aparține. Intrarea este inclusă în combo ticket, care permite accesul și la alte obiective și costă 10.000 MMK. Ia pașaportul cu tine.

Kuthodaw Pagoda.

Kuthodaw Pagoda, Sandar Mu Ni Pagoda și Kyauktawgyi Paya

Kuthodaw Pagoda (Google Maps), Sandar Mu Ni Pagoda (Google Maps) și Kyauktawgyi Paya (Google Maps) se află cu adevărat la mică distanță una de alta, la poalele dealului Mandalay Hill, și de aceea pot fi vizitate ușor în cam două ore, poate înainte de a urca pe deal pentru a admira apusul.

Kuthodaw Pagoda este sediul a ceea ce este considerat cea mai mare carte din lume, formată din sute de plăci de piatră (730 pentru a fi exacți) aflate în interiorul stupelor care înconjoară pagoda principală și care cuprind învățăturile lui Buddha în limba pali. Tehnic, pentru a intra este nevoie de combo ticket, dar controalele sunt rare, iar eu am intrat fără bilet.

Intrarea la Sandar Mu Ni Pagoda și Kyauktawgyi Paya este gratuită; prima este deosebit de impresionantă, mai ales văzută de sus (Mandalay Hill), în timp ce a doua are o statuie uriașă a lui Buddha.

Dacă ai cumpărat combo ticket, poți vizita și mănăstirea Shwenandaw din apropiere, construită în întregime din lemn. Aici poți admira celebrele sculpturi care o caracterizează. Dacă cauți o alternativă mai puțin turistică și cu intrare gratuită, aruncă o privire la mănăstirea Shwe In Bin.

Sandar Mu Ni Pagoda.

Mandalay Hill

Acest deal care se înalță deasupra orașului (Google Maps) este un mod excelent de a petrece cam două ore și, cum tocmai am spus, este locul ideal de unde să admiri apusul. Vârful este accesibil pe o șosea, dar îți recomand cu tărie să mergi pe jos de la bază; treptele trec pe lângă destul de multe temple înainte de a ajunge la pagoda principală din vârful dealului, pentru care trebuie plătită o intrare de 1.000 MMK.

Sincer, priveliștea nu se schimbă prea mult și sunt mai multe locuri în care te poți opri să admiri panorama fără să urci neapărat în vârf și să plătești intrarea. Apropo, într-una dintre pagodele de mai jos e plin de călugări, mai mult sau mai puțin tineri, care vor să-și exerseze engleza, așa că, dacă ai chef să conversezi, să le cunoști cultura sau pur și simplu să faci o faptă bună, te poți opri aici. Dacă nu mă înșel, este penultima sau antepenultima pagodă înainte de vârf.

Panorama de pe Mandalay Hill.

U Bein Bridge

Emblematicul pod lung de aproximativ 1,2 kilometri este cel mai lung pod din lume construit din lemn de tec (Google Maps). Poate pentru că locul este extrem de fotogenic, dar să petreci o oră privind localnicii care traversează podul și pescarii din jur a fost extrem de impresionant.

Dacă te hotărăști să închiriezi scuterul pentru toată ziua, poți combina liniștit vizita cu cea a altor obiective din împrejurimi și chiar cu vizita la Mingun, pe celălalt mal al râului. Eu am vrut să merg la răsărit și am luat deci un Grab scooter, 5.000 MMK; șoferul s-a oferit să aștepte o oră și apoi m-a adus înapoi pentru alți 5.000 MMK. Dacă nu vrei neapărat să mergi la răsărit, nu ar trebui să ai probleme să găsești pe cineva cu care să împarți un taxi și să plătești și mai puțin, vizitând poate și mănăstirea Mahagandayon din apropiere, construită în 1914. Este cea mai mare mănăstire budistă din Myanmar, iar ideal este să o vizitezi înainte de 10:30, ca să asiști la ritualurile solemne.

U Bein Bridge.

Mingun

Mingun se află pe celălalt mal al râului și este o excursie de o zi excelentă, care se poate face cu feribotul sau, cum am spus mai înainte, dacă te hotărăști să închiriezi un scuter, o poți combina cu vizita la U Bein Bridge și la alte câteva obiective.

Odată ajuns la destinație, ți se cere să plătești o intrare în zona arheologică Mingun, în valoare de 5.000 MMK. Feribotul costă 5.000 MMK, pleacă la 9:00 din acest punct (Google Maps) și se întoarce la 13:00.

La Mingun tot ce e de văzut se află pe o rază de câțiva kilometri. Principalele obiective sunt: Mingun Pahtodawgyi, cunoscută și ca pagoda neterminată, descrisă de unii drept cea mai mare grămadă de cărămizi din lume; clopotul uriaș din Mingun și, în sfârșit, Mya Thein Tan Pagoda, cunoscută și ca „White Pagoda”, fără îndoială cea mai impresionantă dintre cele trei obiective.

Pagoda Albă din Mingun.

Transportul până în Mandalay

Aeroportul internațional din Mandalay este cel mai nou și modern din țară și se află la cam 45 km la sud de oraș; un taxi privat ar trebui să coste cam 15.000 MMK, în timp ce taxiurile partajate și microbuzele costă 4.000 MMK.

Există cel puțin trei autogări, fiecare oferind legături spre o altă regiune a țării. Având în vedere că practic toate hostelurile și agențiile care vând biletele includ „pick up”-ul la hostel/hotel, nu m-aș îngrijora prea mult. În general, există legături frecvente spre toate destinațiile turistice principale.

Cazare în Mandalay

Personal am dormit la Aplus Hostel, un hostel nou care oferă un raport calitate-preț excelent; terasa de pe acoperiș este fantastică, la fel ca wifi-ul, singura nemulțumire pe care o am sunt dimensiunile dormitoarelor comune: cam prea mici! Mansion Hostel se află nu departe, a dormit acolo un prieten și nu pare deloc rău.

Bagan

Iată-ne, în sfârșit, ajunși la motivul pentru care foarte mulți oameni vizitează Myanmarul în fiecare an. Situat pe malurile râului Ayeyarwady, Bagan oferă cea mai mare și mai dens concentrată colecție de temple budiste, pagode și stupe din lume, foarte multe datând din secolele al XI-lea și al XII-lea.

Se estimează că în trecut, în epoca de aur a orașului, existau peste 13.000 de construcții, temple și stupe; astăzi au rămas cam 2.200, dar te asigur că orașul rămâne absolut fascinant. În 2019 orașul a fost, în sfârșit, inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Apus la Bagan.

Notă: intrarea în zona arheologică costă 25.000 MMK, iar biletul este valabil cinci zile. Dacă ajungi cu taxiul din autogară sau de la aeroport, taximetristul se va opri la checkpoint ca să-ți cumperi abonamentul. Spre deosebire de lacul Inle, aici controalele se fac mai ales la intrarea pe dealurile artificiale construite pentru a asista la răsărit și apus, având în vedere că de câțiva ani nu mai este posibil să urci în vârful templelor, așa cum se făcea în trecut.

Ce să faci și ce să vezi în Bagan

Dacă te descurci cât de cât la volan, îți recomand cu tărie să închiriezi așa-numitele „e bike”, adică scutere electrice; costă doar 7.000 MMK pe zi și îți permit să mergi oriunde; îți recomand, de asemenea, să-ți concentrezi energiile pentru explorarea orașului în primele ore ale zilei sau mai târziu, spre sfârșitul după-amiezii. Orele din mijlocul zilei sunt extrem de fierbinți.

Răsărit, apus și temple

Este foarte probabil ca, după ce ai văzut temple și stupe chiar și numai o zi întreagă, să te saturi, mai ales dacă de ceva vreme umbli prin această parte a lumii. De aceea, mai jos enumăr cele considerate „de văzut obligatoriu”, care pot fi vizitate liniștit într-o singură zi: Shwezigon Pagoda (Google Maps), Ananda Temple (Google Maps), Shwegugyi Phaya (Google Maps), Thatbyinnyu Temple (Google Maps), Sulamani Temple (Google Maps), Dhammayangyi Temple (Google Maps), Shwesandaw Phaya (Google Maps) și uriașul Buddha întins (Google Maps) din apropiere, în sfârșit acest templu (Google Maps) pe care paznicul îl poate deschide pentru tine.

Intrarea la Shwezigon Pagoda.

În ceea ce privește punctele panoramice pentru răsărituri și apusuri, am petrecut la propriu cinci zile căutându-le pe cele mai bune. Pentru răsărit, îți recomand acest punct (Google Maps), practic necunoscut mulțimii, care oferă o priveliște excelentă asupra Shwesandaw Phaya, Dhammayangyi Temple și baloanelor cu aer cald. O alternativă bună este Angel’s sunrise hill (Google Maps).

În ceea ce privește apusul, Sulamani Sunset hill (Google Maps) nu e rău, dar, dacă vrei să-ți încerci norocul, în acest punct (Google Maps) am găsit un localnic cu un „client” care, cu o scară sprijinită de un templu, dădea acces pe acoperiș. Evident, lucrul nu este legal și bănuiesc că nu e acolo în fiecare zi, dar eu m-am bucurat de un apus frumos.

Ca să închei, este extrem de probabil să fii abordat de localnici care cunosc „puncte panoramice secrete” de unde să asiști la răsărit sau la apus; adesea sunt locuri ilegale, ca în cazul descris mai sus, alteori sunt în schimb puncte puțin cunoscute de unde chiar există panorame frumoase. Cere să ți se arate fotografii și apoi gândește-te bine; nu promite că vei cumpăra tablouri în schimbul informației, pentru că ar putea costa foarte scump; încheie o înțelegere pe bani.

Răsărit la Bagan.

Zbor cu balonul cu aer cald

Aceasta este o experiență cu adevărat costisitoare, dar fără îndoială unică în lume; costul se învârte în jur de 300 $ pentru o oră de zbor. Personal nu am reușit să justific un asemenea cost, dar o fată cu care călătoream în perioada aceea a decis să-și facă un cadou și, după ea, a meritat absolut.

300 $ înseamnă două săptămâni din bugetul călătoriei tale, evident, alegerea este absolut personală. Ca să știi, baloanele zboară exclusiv la răsărit în sezonul uscat, aproximativ din noiembrie până în aprilie. În general se poate rezerva liniștit și cu o zi înainte.

Mount Popa

La 1.500 de metri altitudine, la aproximativ 60 km de Bagan, muntele Popa (Google Maps) este un vulcan stins, în vârful căruia se află o mănăstire fascinantă; este o destinație destul de populară, pentru că de la Bagan poate fi vizitat într-o excursie de o zi.

Pentru a ajunge în vârf trebuie urcate nu mai puțin de 777 de trepte. Din fericire, cea mai mare parte a potecii se află la umbră, iar pe parcurs sunt numeroși localnici care vând mâncare și băuturi. Mai sunt, de asemenea, numeroase maimuțe și de aceea nu este recomandat să iei mâncare cu tine. Odată ajuns în vârf, dacă vremea permite, priveliștea este excelentă și se poate vedea liniștit, în depărtare, râul Irrawaddy.

Muntele Popa.

Transportul până în Bagan

Legăturile de la Mandalay sunt frecvente, sunt cam 5 ore, iar costul de 9.000 MMK include pick up-ul de la hostelul/hotelul tău. De la Mandalay, dacă vrei, poți coborî la Bagan și cu feribotul; teoretic există o plecare zilnică la 7:00, 8–9 ore și cam 40 $; există și o slow boat folosită de localnici, care costă cam 10 $, dar durează până la 17 ore.

Există, de asemenea, autobuze directe de la Yangon, 11.000–22.000 MMK aproximativ, în funcție de autobuzul ales, 9–10 ore. De la Inle Lake sunt 8–10 ore, 15.000–25.000 MMK. În orice caz, toate autobuzele pe distanțe lungi ajung la o autogară aflată la cam 7 km în afara orașului, unde mafia taxiurilor nu te lasă să urci în pick up-urile folosite de localnici care merg spre centru. Grab nu funcționează, iar tariful oficial este de 8.000 MMK, chiar dacă probabil la început ți se va cere mult mai mult.

Se poate ajunge în oraș și cu trenul, dar timpii de parcurs cresc considerabil. În sfârșit, Bagan are un mic aeroport care oferă zboruri interne spre principalele orașe ale țării.

Cazare în Bagan

Cele două zone principale unde te poți caza sunt Nyaung-U și New Bagan; sincer, nu face nicio diferență. Ambele sunt, în esență, la aceeași distanță de ruine. Dacă cauți o cameră ieftină, cu un mic dejun excelent inclus, îți recomand cu tărie Shwe Nadi Guest House. Au și un dormitor comun și îți recomand să rezervi din timp, pentru că adesea nu mai au locuri libere.

Dacă vrei, în schimb, o atmosferă mai socială, aruncă o privire la BaoBed Hostel, OstelloBello și OstelloBello Pool; toate trei sunt hosteluri excelente, chiar dacă nu tocmai ieftine.

Marea în Myanmar

Cele care urmează sunt toate destinații pe care nu le-am vizitat personal, dar sunt ideale pentru oricine vrea să petreacă câteva zile la mare.

Ngapali

Aceasta este probabil cea mai populară destinație de litoral dintre toate, mai ales printre localnici. Plaja principală nu este tocmai „backpacker friendly”; există, într-adevăr, numeroase resorturi, iar senzația este cea a unei destinații de lux, dar, din câte se pare, alternativele pentru a o vizita fără a cheltui o avere nu lipsesc.

Pentru o privire de ansamblu asupra destinației, activități posibile, unde să dormi etc. etc., îți recomand să arunci o privire la acest articol.

Plajă la Ngapali.

Ngwe Saung și Chaungtha

Acestea sunt două destinații din sudul țării, devenite populare în ultimii ani; din câte se pare, plaja nu este atât de frumoasă ca la Ngapali, dar, dacă cauți o alternativă mai puțin bătătorită pentru a petrece câteva zile la mare în Myanmar, îți recomand să arunci o privire la aceste două destinații. Pe această pagină găsești un ghid.

Pagodă la Chaungtha.

Mergui Archipelago

Acest arhipelag, în extremitatea sudică a țării, la granița cu Thailanda, oferă unele dintre cele mai bune locuri din lume pentru scufundări. Sunt sute de insule de vis (peste opt sute!) care, din păcate, în prezent, din câte știu eu, nu oferă multe posibilități pentru cine călătorește cu un buget limitat. Se pare, într-adevăr, că există doar câteva resorturi de unde se pot organiza apoi excursii. O alternativă populară, mai ales pentru scafandri, sunt în schimb ambarcațiunile liveaboard.

Itinerarii posibile în Myanmar

Pentru a vizita toate locurile descrise ar fi nevoie de aproximativ două luni. Având în vedere că viza durează doar 28 de zile, iar mulți oricum nu au atât de mult timp la dispoziție, mai jos enumăr câteva itinerarii de una sau mai multe săptămâni, care ating principalele destinații turistice și pot fi folosite ca punct de plecare pentru a-ți construi un itinerariu în funcție de propriile interese și în lumina celor descrise până acum.

Itinerariu de o săptămână în Myanmar

Cu o singură săptămână la dispoziție, personal îți recomand să te concentrezi pe Bagan, Mandalay și lacul Inle; dacă ar fi să ajungi la Yangon, atunci merită să petreci o zi în oraș, altfel îți recomand să economisești timp și să rămâi în nordul țării, zburând direct la Mandalay.

Yangon (1 noapte)

Ziua 1:

Explorează orașul, vizitează Shwedagon Pagoda, apoi ia autobuzul de noapte spre Bagan sau un zbor a doua zi.

Bagan (2 nopți)

Ziua 2:

Vizitează templele, bucură-te de apus.

Ziua 3:

Zbor cu balonul cu aer cald (dacă îți permiți!), altfel explorează orașul, nu rata răsăritul.

Lacul Inle (2 nopți)

Ziua 4:

Transfer la lacul Inle.

Ziua 5:

Tur pe lac.

Mandalay (1 noapte)

Ziua 6:

Transfer lacul Inle – Mandalay. Apus de pe Mandalay Hill.

Ziua 7:

Dacă ai ajuns la Mandalay, tehnic ai o zi în plus, pe care îți recomand s-o petreci printre diversele pagode ale orașului, la Mingun sau oriunde altundeva te interesează. Dacă ai ajuns la Yangon și ai un zbor de întoarcere de la Yangon, atunci mă îndoiesc că vei avea timp pentru toate acestea.

Itinerariu de 10 zile în Myanmar

Cu zece zile la dispoziție, sfatul meu este să urmezi itinerariul descris mai sus; în acest caz, a ajunge la Yangon ar putea fi „preferabil”, ca să petreci acolo o zi sau două înainte de a urma itinerariul de o săptămână, oprindu-te puțin mai mult la Mandalay la sfârșitul călătoriei.

Itinerariu de două săptămâni în Myanmar

Cu cincisprezece zile la dispoziție, personal aș adăuga o singură etapă, Hpa An, și o activitate drăguță precum trekkingul spre Inle Lake, urmând itinerariul descris mai jos:

Yangon (1 noapte)

Ziua 1:

Explorează orașul, vizitează Shwedagon Pagoda.

Hpa An (3 nopți)

Ziua 2:

Transfer la Hpa An. Muntele Taung Wine la apus.

Ziua 3:

Explorează peșterile din jurul orașului, așa cum este descris în secțiunea dedicată.

Ziua 4:

Muntele Zwegabin la răsărit. Autobuz de noapte spre Kalaw.

Kalaw (1 noapte)

Ziua 5:

Rezervă-ți trekkingul pentru ziua următoare, relaxează-te și vizitează piața locală.

Lacul Inle (4 nopți)

Ziua 6:

Prima zi de trekking.

Ziua 7:

A doua zi de trekking.

Ziua 8:

A treia zi de trekking. Sosire la lacul Inle.

Ziua 9:

Tur pe lacul Inle.

Bagan (2 nopți)

Ziua 10:

Transfer la Bagan. Bucură-te de apus.

Ziua 11:

Zbor cu balonul cu aer cald (dacă îți permiți!), altfel explorează orașul, nu rata răsăritul.

Mandalay (2 nopți)

Ziua 12:

Transfer Bagan – Mandalay. Apus de pe Mandalay Hill.

Ziua 13:

Vizitează diversele pagode ale orașului, Mingun sau oriunde altundeva te interesează.

Ziua 14:

Întoarcerea la Yangon.

Itinerariu de trei săptămâni în Myanmar

Douăzeci de zile încep să fie un interval de timp considerabil; sfatul meu este să urmezi itinerariul descris mai sus, poate petrecând câteva zile în plus la Bagan și adăugând o etapă care ar putea fi Hsipaw sau o destinație la mare.

Itinerariu de patru săptămâni în Myanmar

Aceasta este, tehnic, șederea maximă permisă de viza turistică, chiar dacă, după cum am spus la începutul acestui ghid, depășirea termenului nu este pedepsită sever, așa că ai putea petrece liniștit câteva zile în plus fără să te alegi cu amenzi usturătoare.

În orice caz, cu o lună la dispoziție ar trebui să poți ajunge în toate destinațiile descrise în ghid, cu excepția celor din secțiunea „Marea în Myanmar”, pentru care foarte probabil ar trebui să faci compromisuri.

Deplasarea prin Myanmar

Când îmi făceam cercetările pentru călătoria mea în Myanmar, mi se întâmplase adesea să citesc că infrastructura era slabă, drumurile în stare foarte proastă, iar deplasările lungi de-a dreptul. Realitatea este că în ultimii ani situația s-a îmbunătățit enorm, iar drumurile principale care leagă principalele destinații turistice sunt în stare bună.

Fac excepție drumurile care duc spre coasta de vest a țării și spre extremitatea sudică, la granița cu Thailanda. Merită, de asemenea, să ții minte că în timpul sezonului ploios situația se poate înrăutăți drastic.

Autobuze în Myanmar

Pentru cine are un buget limitat, autobuzele sunt fără îndoială cea mai bună variantă. Există de toate tipurile, iar pentru tronsoanele lungi se oferă adesea așa-numitele „VIP”, care au rânduri de trei locuri în loc de patru, oferind astfel mult spațiu și un nivel bun de confort.

Mai ales în autobuzele de noapte, îți recomand cu tărie să iei un hanorac; deși aproape întotdeauna se oferă o pătură, aerul condiționat este ținut la temperaturi polare. Practic orice loc de cazare în care am stat are o listă completă cu toate destinațiile posibile, orele și prețurile autobuzelor. Rezervând direct la companie se poate economisi ceva, dar adesea autogara se află în afara orașului, așa că rezervarea prin locul de cazare este mult mai practică; adesea se include, într-adevăr, „pick up”-ul la hostel/hotel.

Un alt mijloc de transport folosit foarte mult de localnici, pentru distanțe scurte și medii, sunt vechile pickup-uri Toyota transformate în „minibuze”, cu bănci în spate. Sunt extrem de ieftine și adesea singura formă de transport în comun în zonele izolate ale țării. În general pleacă doar după ce s-au umplut, sau aproape. Un tronson pe care mulți backpackeri îl fac cu aceste pickup-uri este cel care leagă Mandalay de Pyin Oo Lwin, o adevărată aventură.

Pick up local în Myanmar.

Trenuri în Myanmar

În ciuda întinsei rețele feroviare din țară, trenurile nu sunt tocmai un mod practic de a te deplasa și cu atât mai puțin rapid. Infrastructura datează din vremurile coloniale și practic nu a primit niciun fel de investiții de-a lungul anilor. Față de autobuze, timpii de parcurs de la punctul A la punctul B sunt destul de des cel puțin dublu, cu excepția liniei Yangon – Mandalay, unde oricum autobuzele rămân mai rapide.

Totuși, să iei cel puțin o dată un tren în Myanmar este cu siguranță o experiență care merită făcută. Cum am descris în acest ghid, eu am luat trenul care leagă Mandalay de Hsipaw; un alt traseu popular este Yangon Circular Train, descris în acest articol.

Zboruri interne în Myanmar

Dacă bugetul nu este o problemă, zborurile interne sunt de departe cel mai practic și rapid mod de a te deplasa în interiorul țării, mai ales între nord, sud și eventual coasta de vest. Compania de stat Myanmar National Airlines are, din câte se pare, un istoric de siguranță relativ slab și, dacă se poate, trebuie evitată.

Câteva companii private care operează zboruri interne sunt: AirMandalay, Airmyp, Golden Myanmar Airways și Air KBZ.

Taxiuri în Myanmar

Din experiență personală, în general taximetriștii sunt mult mai onești decât în restul Asiei de Sud-Est, dar merită oricum să negociezi prețul înainte de a urca și, dacă ai o cartelă SIM, în orașele mari Grab, pe lângă faptul că este mai practic, este adesea și mai ieftin.

Călătorie în Myanmar: costuri

Te va bucura să afli că o călătorie în Myanmar costă cu adevărat puțin. Dintre toate țările pe care le-am vizitat, cred că este obiectiv una dintre cele mai ieftine dintre toate. Cum am spus deja la începutul acestui ghid, prețurile pentru cazare și diverse activități sunt adesea exprimate în dolari americani, care sunt prin urmare larg acceptați ca mijloc de plată.

Costul cazării în Myanmar

Cazarea este probabil singura poziție anormală când vine vorba de prețuri. Având în vedere deschiderea recentă a țării, unele destinații nu au încă multe hosteluri/hoteluri, concurența este scăzută și, în consecință, prețurile sunt „mari”. Lucrurile se schimbă însă repede și îmi imaginez că peste câțiva ani prețurile vor scădea drastic.

Chiar și acum sunt oricum mai mult decât accesibile, cu prețuri în dormitor comun care se situează în general între 5–10 $ și camere private în guesthouse între 10–20 $. Adesea, în Myanmar, să împarți o cameră dublă este mai ieftin decât două paturi într-un hostel. Aproape toate locurile de cazare din țară includ micul dejun în preț.

Costul transportului în Myanmar

Costul transportului este foarte mic: autobuzele pe distanțe lungi rar costă mai mult de doi euro pe oră în versiunea „VIP”, cele normale costă în medie cu un bun 30% mai puțin, iar așa-numitele „pick up” sunt extrem de ieftine, 70 km de la Pyin Oo Lwin la Mandalay costă puțin peste un euro. Pentru taxiuri, cum am spus deja, îți recomand să folosești Grab acolo unde există.

O porție tipică din Myanmar.

Costul mâncării în Myanmar

Street food-ul, sau oricum mâncarea servită în restaurante, este printre cele mai ieftine pe care le-am mâncat vreodată. O supă cu tăiței poate fi plătită 500 MMK, iar chiar și o masă mai consistentă rar se plătește mai mult de 2.000 MMK. În locuri mai turistice sau în restaurante cu servire la masă mai puțin locale se poate oricum mânca cu aproximativ trei dolari.

Alte costuri (retrageri de numerar și cartele SIM)

Intrările la monumente sunt adesea cu plată pentru străini și gratuite pentru localnici, dar oricum rămân nu foarte scumpe. Câteva exemple: Shwedagon Pagoda costă 10.000 MMK, lacul Inle 15.000 MMK, Bagan 25.000 MMK.

Dacă plătești cu cardul, se aplică un comision de 3%, așa că este preferabil să plătești în numerar. Retragerea de numerar nu este oricum ieftină; cele mai bune variante sunt CB Bank, retragere maximă 300.000 MMK la un cost de 6.500 MMK, și AYA Bank, care permite retragerea a 400.000 MMK tot la un cost de 6.500 MMK. Din experiență personală, suma poate varia de la un bancomat la altul și nu întotdeauna se acceptă carduri internaționale.

La cei 6.500 MMK percepuți de banca locală se adaugă evident eventualele comisioane de plătit băncii tale și de aceea îți recomand să arunci o privire la articolul meu despre cele mai bune carduri de călătorie.

În sfârșit, pentru cine vrea o cartelă SIM de date, îți recomand Telenor, care la nivel național pare să aibă cea mai bună acoperire. Există diverse pachete de date; eu am plătit 7.500 MMK pentru șase GB.

Dacă ai un telefon care acceptă eSIM și vrei comoditatea de a naviga de la bun început fără să trebuiască să cumperi o cartelă SIM locală, atunci îți recomand să folosești un serviciu precum cel oferit de Airalo și Ubigi. Dacă alegi această soluție, trebuie însă să iei în calcul cel puțin câteva lucruri. În primul rând, cu rare excepții, GB-ii se plătesc mult mai scump decât ar costa cu o cartelă SIM locală; în al doilea rând, partenerul lor local nu este întotdeauna cel cu cea mai bună acoperire pe teritoriu.

În esență, cred că majoritatea călătorilor ar face mai bine să cumpere o cartelă SIM locală (sau poate să încerce să cumpere eSIM-ul unui furnizor local), dar te încurajez să-ți faci propriile socoteli, pentru că excepțiile nu lipsesc. De exemplu, când am vizitat Japonia, planul oferit de Ubigi a fost mai avantajos decât orice cartelă SIM locală pe care aș fi putut s-o cumpăr fără să demonstrez că sunt rezident.

Podul U Bein.

Călătorie în Myanmar: siguranță

Din păcate, ce urmează nu mai este adevărat; lovitura de stat din 2021 a adus din nou țara într-o stare de instabilitate puternică. Chiar dacă este posibil să intri în Myanmar ca turist, nu este ceva recomandabil. Pentru informații actualizate, îți recomand să verifici informațiile de călătorie ale ministerului de externe din țara ta (de exemplu, în România, „Condiții de călătorie” de pe site-ul MAE).

Să călătorești în Myanmar, chiar și singur sau singură, este extrem de sigur, oarecum ca în toată Asia de Sud-Est. Asta se datorează mai ales culturii budiste puternice, înrădăcinate în populație, dar și, în parte, regimului autoritar care s-ar abate fără milă asupra oricărui episod de violență împotriva turiștilor.

În esență, folosind un minim de bun-simț și urmând câteva sfaturi pentru siguranța în călătorie, nu ar trebui să ai niciun fel de probleme legate de siguranță. Totuși, fac excepție unele regiuni ale țării unde tensiunea dintre guvernul central și etniile locale este cu adevărat mare, lucru valabil mai ales pentru extremitatea nordică, dar vorbim de provincii aflate departe de itinerariile turistice clasice, pentru care oricum sunt necesare permise speciale și pe care nu le-ai putea vizita fără autorizațiile cuvenite. Dacă te interesează, pe această pagină găsești o listă completă a acestor regiuni unde există măsuri restrictive, dar, din nou, cât timp te limitezi la locurile descrise în acest ghid, nu m-aș îngrijora absolut deloc.

Ca să închei, respectă cultura locală, mai ales când vizitezi locuri sfinte precum temple, pagode și mănăstiri: fustele, pantalonii extrem de scurți și maiourile nu sunt admise, la fel ca încălțămintea, care trebuie lăsată afară.

Îți planifici o călătorie în Myanmar? Aruncă o privire la aceste articole:

Ce rucsac de călătorie să alegi

Ce să iei cu tine în călătorie

Ai întrebări? Informații actualizate? Nu ezita să lași un comentariu sau să-mi scrii pe Instagram!

Pentru că nu mai am reclame pe site, dacă articolul ți-a fost de folos, ia în calcul să-ți cumperi asigurarea de călătorie printr-unul dintre linkurile de pe acest site. Așa îmi susții munca, fără niciun cost suplimentar pentru tine. Dacă locuiești în UE sau în Regatul Unit, îți recomand True Traveller. Tuturor celorlalți le recomand HeyMondo, care oferă o reducere de 5%. Mulțumesc pentru sprijin!

Pentru donații/pizza și beri virtuale 🙂