Laosul, cunoscut oficial ca Republica Democrată Populară Laos (Lao PDR), este una dintre cele mai puțin explorate și mai ignorate țări din toată Asia de Sud-Est.
Poate pentru că este singura țară fără ieșire la mare din toată regiunea, poate din cauza absenței unor atracții unice în lume precum Bagan în Myanmar și Angkor Wat în Cambodgia, rămâne faptul că țara primește o fracțiune din turismul celorlalte țări, dar te asigur că ascunde multe bijuterii care merită absolut să fie văzute.
Am petrecut șase săptămâni călătorind cu rucsacul în spate de la nord la sud (aici găsești videoclipul călătoriei mele, în italiană, dar poți activa subtitrările), iar în acest ghid vei găsi multe sfaturi și informații utile ca să-ți organizezi cât mai bine călătoria.
Meniu rapid

Copii într-un sat din nordul Laosului.
Laosul, ca practic toate celelalte țări din regiune, are două anotimpuri bine distincte: sezonul uscat și sezonul ploios. În general, cea mai bună perioadă pentru a vizita Laosul corespunde sezonului uscat, care ține aproximativ din noiembrie până în aprilie, lunile noiembrie, decembrie și ianuarie fiind considerate cele mai bune dintre toate, având în vedere lipsa ploilor și temperaturile scăzute, care sunt fără îndoială cele mai plăcute din an. Evident, această perioadă coincide cu vârful sezonului, ceea ce se reflectă în prețuri, mai ales la cazare și la unele activități.
Începând din martie temperaturile și umiditatea cresc considerabil, până ating vârful pe la mai, chiar înainte de ploi. Aceste luni, deși nu cele mai plăcute, rămân totuși o perioadă bună pentru a vizita țara.
Sezonul ploios, deși nu este ideal, are avantaje notabile: peisajul se colorează la propriu în verde, orezăriile capătă în sfârșit culoare, iar cascadele frumoase sunt la capacitate maximă. Ploile, aproape zilnice, sunt de obicei concentrate în doar câteva ore, mai ales în primele luni ale sezonului umed, în timp ce sunt mult mai frecvente pe măsură ce sezonul înaintează, atingând vârful în august.
În perioada de vârf a ploilor, unele drumuri ar putea fi impracticabile, ceea ce face deplasările pe cale terestră dificile, iar multe activități precum trekkingul și tubingul sunt practic excluse. Septembrie și octombrie pot fi luni bune, pentru că ploile se împuținează și temperaturile scad, până la tranziția spre sezonul uscat din noiembrie.

Luang Prabang.
Din vara lui 2019 se poate face cerere online, pe site-ul oficial al guvernului, pentru așa-numitul „Evisa”. În prezent este acceptat doar la aeroporturile din Vientiane, Luang Prabang și Pakse, plus cele două frontiere terestre cu Thailanda de la Vientiane și Savannakhet (Friendship Bridge I și Friendship Bridge II). Costul este de 50 $, ceea ce este în mod ciudat mai mult decât viza la sosire, așa că îți recomand a doua variantă.
Viza la sosire, valabilă 30 de zile, poate fi obținută la toate punctele internaționale de trecere a frontierei, necesită plata în numerar a 35 $ (asigură-te că bancnotele sunt în stare perfectă) și o fotografie de dimensiune pentru act de identitate. La unele frontiere se cere în plus 1 $ în weekend pentru procesarea cererii; dacă lucrul acesta este legitim sau nu rămâne un mister.
Viza poate fi prelungită cu 30 de zile de două ori, la un cost de 20.000 KIP pe zi (cam 2 €), la orice birou de imigrări. În esență poți decide cu câte zile vrei să prelungești viza, până la maximum 30 de zile, iar pentru fiecare zi costul este de 20.000 KIP. Dacă depășești durata vizei tale, așa-numitul „overstay” atrage o amendă de 10 $ pe zi. Dacă te afli aproape de granița cu Thailanda, un visa run se dovedește mai avantajos decât reînnoirea din punct de vedere economic și este perfect acceptat.
Laosul nu cere nicio vaccinare obligatorie, dar hepatita A și B sunt recomandate.
Pentru informații actualizate despre vize și altele îți recomand să verifici informațiile de călătorie ale ministerului de externe din țara ta (de exemplu, în România, „Condiții de călătorie” de pe site-ul MAE).

Punct panoramic la Nong Khiaw.
În acest ghid prețurile sunt adesea exprimate în moneda locală. Moneda oficială a Laosului se numește „Lao Kip” și se abreviază „KIP”.
Cursul este de aproximativ 1€ = 25.000 KIP. Pentru cursul actual îți recomand să arunci o privire pe această pagină.

Având în vedere că foarte mulți intră în Laos din nordul Thailandei, destinațiile descrise vor urma, din motive practice, ordinea de la nord la sud.
Notă: De mai multe ori pe parcursul ghidului vei găsi linkuri către https://www.alltrails.com/. Dacă vrei să folosești navigarea offline direct din aplicația AllTrails, trebuie să treci la versiunea pro. Poți ocoli însă problema descărcând coordonatele din versiunea desktop a site-ului în format „Google Earth KML” și apoi încărcându-le în Organic Maps, care este, fără discuție, una dintre aplicațiile mele preferate pentru călătorii.
Pe malul fluviului Mekong, la granița cu Thailanda, orașul este pentru mulți un simplu nod de tranzit spre alte destinații din țară.
Orașul în sine nu are prea multe de oferit, cum am mai spus; cei mai mulți petrec aici o singură noapte înainte de a lua slow boat spre Luang Prabang. Dacă tot cauți ceva cu care să te ocupi, poți vizita templul de unde se poate admira un apus frumos și fortul, acesta din urmă nu tocmai impresionant. Sau poți pur și simplu să petreci ziua într-unul dintre numeroasele baruri și restaurante de pe malul râului.

Scările care duc la templul din Huay Xai.
Slow boat spre Luang Prabang
Personal am ales un itinerariu diferit, mergând pe drum spre Luang Namtha, dar slow boat spre Luang Prabang este de departe opțiunea cea mai populară odată ajuns la Huay Xai.
Cu slow boat călătoria se face în două zile, cu oprire peste noapte la Pakbeng; se petrec cam 7 ore pe zi în barcă și am primit păreri contradictorii, de la cei care spun că este o călătorie extrem de plăcută până la cei care spun că s-au plictisit de moarte după prima oră din prima zi de călătorie. Oricum, toți sunt de acord că trebuie să încerci să te așezi cât mai departe posibil de motor!
Biletul pentru slow boat poate fi cumpărat practic oriunde în oraș, prețul fără cazarea de la Pakbeng ar trebui să fie de aproximativ 300.000 KIP.
Alternativa cea mai rapidă și mai ieftină, dar fără experiența de a naviga pe Mekong, este autobuzul de noapte sau microbuzul de zi, la un cost de 180.000 KIP; sunt cam zece ore de drum.
Ca să închei, pentru cei care își permit, există croaziere de lux care acoperă traseul și includ o serie de activități pe parcurs.

Una dintre casele din copaci de la Gibbon Experience.
Gibbon Experience
Acesta este al doilea motiv pentru care mulți ajung la Huay Xai și de data aceasta vorbesc din experiență personală, deoarece am participat personal la turul de trei zile. Este un proiect de conservare minunat, apărut în 1996 și încununat cu înființarea parcului național Nam Khan în 2008. Întregul proiect oferă astăzi locuri de muncă pentru aproximativ 130 de localnici.
Intrând în detalii, ceea ce se oferă este o experiență de două sau trei zile în junglă, în interiorul parcului național. În interior au fost construite cele mai înalte case din copaci din lume, unde vei putea înnopta, și o rețea de zip lines lungi de peste 15 km, care permit deplasările prin junglă, pe lângă, desigur, o serie de poteci.
Așa cum spune numele proiectului, Gibbon Experience, posibilitatea de a vedea gibboni este mai mult decât reală; personal am văzut un grup frumos, iar să le auzi chemarea e pur și simplu senzațional! Singura notă negativă a acestei experiențe minunate este cu siguranță prețul, cam 300 € pentru trei zile și două nopți, 200 € pentru două zile și o noapte.
Evident, totul este inclus, iar mâncarea servită este excelentă, ghizii sunt simpatici și săritori, dar, dacă călătorești cu un buget limitat, probabil e mai bine să folosești acești bani ca să-ți prelungești șederea cu câteva săptămâni în plus.
Dacă în schimb îți permiți, ți-o recomand din tot sufletul: nu doar că este o experiență incredibilă și unică în lume, dar ajuți și la susținerea unui proiect fantastic de conservare.
Ca să închei, există trei tipuri de tur; dacă vrei să maximizezi șansa de a vedea gibboni sau pur și simplu nu vrei să mergi prea mult pe jos, îți recomand varianta „classic”.
Oricum, poți găsi toate informațiile necesare pe site-ul oficial.

Ziplining în timpul Gibbon Experience.
Cazare în Huay Xai
Dacă călătorești singur, îți recomand cu căldură Little Hostel, un hostel cu adevărat drăguț și curat, chiar în centru, cu personal extrem de amabil și săritor. Trebuie rezervat absolut din timp, pentru că au doar opt paturi. Alternativ, sunt numeroase guesthouse-uri care oferă camere private la prețuri modeste. Un prieten a dormit la Oudom Phone Guesthouse 2 și mi l-a recomandat.
Transportul până în Huay Xai
Dacă vii din Thailanda, există un autobuz direct care pleacă de la Terminalul 2 din Chiang Rai în fiecare zi la 10:00, pentru 225 THB. Te așteaptă la ambele birouri de imigrări și te lasă la autogara din Huay Xai.
O alternativă mai ieftină este să iei în centru (în Chiang Rai) autobuzul care pleacă de la Terminalul 1 spre graniță; de aici ar trebui să existe un serviciu de navetă între cele două birouri de imigrări și apoi sunt tuk-tuk-uri care te duc direct în centru, ajungând la autogara din Huay Xai; cu autobuzul direct ar trebui oricum să iei un tuk-tuk spre centru la un preț fix de 100 THB de persoană.
Ca să închei, nu e necesar să scapi de toți bahții înainte de a părăsi Thailanda, cursul de schimb la Huay Xai este excelent.
Spre Luang Prabang sunt cel puțin trei autobuze pe zi, două de zi și unul de noapte, în timp ce spre Luang Namtha, la nord, sunt două plecări zilnice, dimineața la 9:00 și apoi la 12:30. În schimb, există un singur autobuz spre Vientiane.

Acest oraș din nordul Laosului, aproape de granița cu China, cu siguranță nu este fermecător, dar este baza ideală pentru cei care vor să viziteze apropiatul Nam Ha National Park, pentru cei care sosesc sau își continuă călătoria spre China sau care pur și simplu caută o alternativă la slow boat sau la lunga rută cu autobuzul spre Luang Prabang.
În oraș sunt cel puțin câteva saune tradiționale, deosebit de populare în nordul țării; intrarea costă doar 15.000 KIP, un eventual masaj se plătește separat. Pe lângă asta, în oraș îți recomand să te plimbi prin morning market, chiar în afara centrului, în timp ce seara night market se află chiar în centru.

Pe potecile din parcul național Nam Ha.
Trekking și rafting în parcul național Nam Ha
Pe strada principală din centru sunt cel puțin cinci sau șase agenții, fiecare oferă o varietate de tururi: trekkinguri de o zi sau de până la cinci zile, cu înnoptare în satele etnice sau în tabere în junglă, în așa-numitele „survival tour”, un amestec de trekking și rafting. Ofertele sunt cu adevărat variate, la fel și prețurile.
Eu am ajuns să fac un trekking de două zile, cu înnoptare într-un sat etnic, cu compania Into The Wild, plătind 65 $. Era singura companie care avea alți participanți cu care să împart costul pentru ziua următoare; turul a fost drăguț, dar absolut nimic extraordinar; dacă m-aș întoarce, aș alege agenția Discovering Laos, care are recenzii fenomenale, chiar dacă este mai scumpă.
Cele mai mari două nemulțumiri ale mele sunt faptul că am dormit într-un loc de cazare la marginea satului, în loc de o homestay, și că ghidul nostru ne-a gătit mesele în loc să participăm la o lecție de gătit tradițional, așa cum oferă alte companii.
Dacă ai un buget limitat, sfatul meu este să faci un tur prin centru și să vezi care agenții au rezervări pentru zilele următoare (toate au o tablă mică în fața biroului cu eventualele rezervări), ca să reduci costul turului. Nu uita totuși să arunci o privire la recenziile de pe Tripadvisor/Google Maps.
Ca să închei, având în vedere perioada (martie), nivelul râului era prea scăzut pentru kayaking, dar la începutul sezonului uscat ar trebui să fie o activitate cu adevărat distractivă.

Satul unde am înnoptat în timpul trekkingului.
Muang Sing
Muang Sing este la propriu ultimul oraș înainte de granița cu China, nu este deloc un must see, dar să închiriezi un scuter și să parcurgi cei 60 km care îl despart de Luang Namtha este un mod extrem de plăcut de a petrece ziua.
Drumul cu puțin trafic este în condiții bune și străbate sate rurale și jungla, este cu adevărat pitoresc. Mergând fără grabă sunt cam două ore, poți lua prânzul la Muang Sing și apoi te poți întoarce în oraș după-amiaza. Îți recomand și să te oprești la cascada Pha Yueang, la care se ajunge la capătul unei poteci scurte; nu tocmai impresionantă, dar cu siguranță drăguță și un mod bun de a-ți dezmorți picioarele; intrarea costă tehnic 10.000 KIP, dar în timpul vizitei mele nu era nimeni care să verifice și am intrat gratis.
Am închiriat un scuter semiautomat de la acest magazin cu 50.000 KIP, scuterul automat costă 70.000 KIP, se cere pașaportul drept garanție.

Cascada Pha Yueang.
Transportul până în Luang Namtha
Autogara se află la aproximativ 10 km la sud de oraș, prețul fix al tuk-tuk-urilor este de 20.000 KIP. De aici sunt legături directe spre Luang Prabang cam 8 ore, Nong Khiaw cam 6 ore și Huay Xai cam 4 ore. Există, de asemenea, mai multe plecări spre granița cu China și legături aeriene spre și dinspre capitala Vientiane. Noua gară din Nateuy (Google Maps), care are legături spre Luang Prabang, Vang Vieng și Vientiane, este ușor accesibilă. Microbuzele partajate spre și dinspre Luang Namtha ar trebui să coste cam 50.000 KIP. Biletele de tren se pot cumpăra online prin 12go.
Cazare în Luang Namtha
Dacă cauți cea mai ieftină opțiune dintre toate, Manychan Guesthouse pare singura opțiune cu dormitor comun, 30.000 KIP pe noapte. Eu am dormit la Adounsiri Guesthouse, departe de strada principală, cameră spațioasă și curată cu 70.000 KIP, deși la început cerea 80.000; m-am uitat și la Thoulasith Guesthouse, o variantă excelentă chiar în centru. Dacă în schimb cauți o variantă oricum ieftină, dar într-un cadru cu adevărat drăguț, în afara centrului, pe malul râului, aruncă o privire la Taidam Guesthouse.
Nong Khiaw nu face parte din itinerariul clasic prin Laos, dar, aflându-se la doar trei ore de Luang Prabang, devine deosebit de popular. Este un orășel pe malul râului Nam Ou, înconjurat de munți de calcar, cu un peisaj asemănător cu cel din Vang Vieng, dar cu o atmosferă net mai rurală și mai relaxată.

Nong Khiaw văzut de pe Nang None Mountain.
Este un loc clar liniștit, unde ai putea petrece câteva zile de relaxare, închiriind un bungalou pe malul râului, dar sunt totuși și multe drumeții și activități de făcut în oraș și în împrejurimi.
Urcă pe punctele panoramice de deasupra orașului
Sunt cel puțin trei puncte panoramice cu adevărat faine în jurul orașului. Phadeng Peak, se urcă în aproximativ 40–60 de minute, în funcție de ritm, priveliște excelentă atât la răsărit, cât și la apus, dacă vrei poți face camping în vârf, poteca este ușor de urmat și bine întreținută, intrarea costă 20.000 KIP. Traseu GPS pe All Trails.
Al doilea punct panoramic pe care am urcat este Nang None Mountain, unde de fapt sunt două puncte panoramice bine distincte: primul ceva mai jos, în timp ce al doilea se află mai sus și, după părerea mea, oferă o priveliște mai bună, intrarea costă 15.000 KIP.
Dintre cele două tocmai menționate, Phadeng este cel mai frumos. În sfârșit, mai este un al treilea și ultim punct panoramic, pe care nu l-am vizitat, dar, judecând după poze, nu pare deloc rău; a fost deschis recent, deci nu este atât de popular ca celelalte două, dar pare de departe cel mai înalt, așa că îmi imaginez că trebuie mult mai mult de o oră ca să urci; începutul potecii ar trebui să fie acesta, intrarea costă 20.000 KIP. All Trails.
În toate cazurile este recomandabil să iei o lanternă frontală, mai ales dacă te hotărăști să urci pentru apus.

Phadeng Peak Nong Khiaw.
Pha Kuang Cave
Peștera se află puțin în afara orașului, dar se poate ajunge fără probleme pe jos; recenziile sunt destul de contradictorii, dar te asigur că, dacă îți place explorarea, merită absolut. Intrarea costă 10.000 KIP și, în caz că nu ai, ți se oferă o lanternă frontală.
Este o peșteră folosită în timpul războiului ca adăpost antiaerian, iar galeriile sunt pe alocuri extrem de înguste, trebuie să te târăști la propriu pe jos ca să-ți faci loc printre diversele camere, extrem de distractiv și plin de aventură, în ceea ce mă privește, dar, dacă nu ești pregătit să te murdărești și să faci manevre de contorsionist, probabil aș evita-o.
O altă peșteră din apropierea orașului este Pha Tok Cave; nu am fost personal, dar, după recenzie, nu pare nimic deosebit.
Ca să închei, printre diversele activități oferite la Nong Khiaw sunt kayaking pe râu, vizitarea satelor etnice pe care le-ai putea face pe cont propriu închiriind un scuter, zip lining și, în sfârșit, un trekking destul de popular oferit de Tiger Trails, numit „100 Waterfalls”, despre care poți citi pe Tripadvisor.

Eu, făcându-mi loc prin Pha Kuang Cave.
Cazare în Nong Khiaw
Eu am dormit la Khamphan Guesthouse Riverview unde, după ce m-am tocmit, am reușit să obțin o cameră privată în spate cu 50.000 KIP pe noapte. Mi s-a spus că Delilahs are un dormitor comun bun cu 35.000 KIP. În sezonul de vârf prețurile sunt probabil mai mari, oricum sunt destul de multe guesthouse-uri și a găsi o variantă bună nu ar trebui să fie o problemă, și pentru că orașul este foarte compact.
Transportul până în Nong Khiaw
Din Luang Prabang sunt cam 3 ore, 40.000 KIP, din Luang Namtha sunt cam șase ore, 100.000 KIP. Tehnic există și autobuze de noapte spre Vientiane și Phonsavan. Eu am mers pe jos de la autogara din Nong Khiaw până în centru, dar, dacă vrei, un tuk-tuk costă doar 5.000 KIP.
Acest sătuc minuscul, înghesuit între munți, se află pe malul râului, la nord de Nong Khiaw, și se poate ajunge aici exclusiv cu barca. Până în 2013 nu avea nici electricitate toată ziua; astăzi a devenit, într-un fel, o destinație populară, dar rămâne totuși un loc liniștit unde poți să te deconectezi.
Ai putea petrece liniștit zilele lenevind într-un hamac cu vedere la râu, dar, în caz că vrei să rămâi activ, iată câteva propuneri.
Phanoi viewpoint
Acest punct panoramic se află aici, la doi pași de sat, și oferă priveliști excelente asupra sătucului de dedesubt și asupra râului; poteca începe în acest punct, intrarea costă 10.000 KIP, sunt necesare între 20 și 40 de minute ca să urci, în funcție de propriul ritm. La această pagină găsești traseul GPS.
Dacă vrei, mai este un punct panoramic, ceva mai jos, al cărui acces se află în acest punct; priveliștea este similară cu cea de la celălalt viewpoint, dar traseul este mai scurt și sunt și două peșteri care pot fi explorate, și aici intrarea costă 10.000 KIP.

Phanoi viewpoint.
Pha Boom Viewpoint
Acest punct panoramic se află pe partea opusă a satului; nu am urcat pe el, pentru că la jumătatea lui martie vremea nu este ideală (aproape întotdeauna e ceață la orizont), dar, judecând după pozele făcute în alte perioade ale anului, cred că merită absolut. Poteca începe în acest punct și, din ce scrie acolo, intrarea costă 30.000 KIP, de plătit la Gecko Restaurant.
Conform recenziilor, poteca este destul de grea, mai ales pe ultimul tronson, 4–5 ore dus-întors. La această pagină găsești o descriere a potecii.
Houay Bo, Houay Sen și Ban Na
Houay Bo, Houay Sen și Ban Na sunt trei sate la care se poate ajunge pe jos din Muang Ngoy; este un mod frumos de a petrece ziua plimbându-te printre orezării și observând viața rurală. Toate cele trei sate au guesthouse-uri unde poți înnopta. Eu am vizitat Ban Na și Houay Bo, nimic extraordinar, mai ales spre sfârșitul sezonului uscat, când orezăriile sunt complet uscate, dar, dacă ai chef de o plimbare și să te oprești să iei prânzul sau chiar doar să bei un ceai în timp ce observi viața autentică de sat, este cu siguranță un mod frumos de a petrece ziua.

Orezăriile de pe traseu.
Tad Mook
Această cascadă se află la aproximativ 10 km la sud de Muang Ngoy și se poate ajunge fără probleme pe jos în cam două ore (poteca este marcată pe Organic Maps). Nu este tocmai cea mai impresionantă cascadă din lume, mai ales spre sfârșitul sezonului uscat, dar este totuși un loc plăcut. Dacă vrei, poți închiria kayakuri (80.000 KIP pe zi) și poți coborî pe râu, ca să parcurgi pe jos doar ultimul tronson care duce la satul Sop Keng.
Ca să închei, te poți întoarce la Nong Khiaw cu kayakul, urmezi curentul vreo 3–4 ore, costul variază între 100.000 și 200.000 KIP, în funcție de numărul de persoane, și include transportul bagajului tău. Unii călători decid, în plus, să-și continue drumul spre nord pe râu în loc să se întoarcă la Nong Khiaw, ajungând în orașul Muang Khua, de unde sunt apoi autobuze spre principalele orașe ale regiunii; orașul, după cum se pare, nu are însă prea multe de oferit, așa că nu știu dacă merită.
Transportul până în Muang Ngoy
În extrasezon, aproximativ din martie încolo, există o singură barcă pe zi care pleacă din Nong Khiaw la 10:30, costul este de 25.000 KIP; în sezonul de vârf mai este o a doua barcă la 14:30.
La întoarcere barca pleacă la 9:30 din Muang Ngoy, la sosire sunt tuk-tuk-uri gata să te ducă la autogară și se pot lua fără probleme autobuzele spre Luang Prabang (40.000 KIP) și Luang Namtha (100.000 KIP) care, înainte de a pleca, îi așteaptă mereu pe pasagerii bărcii.
Cazare în Muang Ngoy
Riverview Bungalows oferă bungalouri frumoase cu vedere la râu, proprietăreasa este simpatică și vorbește o engleză excelentă. Dacă cauți o opțiune ieftină, e mai bine să te uiți în altă parte; eu am dormit la Sabaydi Guesthouse, bungalouri ceva mai spartane, dar, ținând cont de prețul plătit (50.000 KIP pe noapte), este o opțiune excelentă. Oricum, opțiunile, mai ales în afara sezonului de vârf, nu lipsesc cu siguranță și, având în vedere dimensiunile satului, se poate căuta liniștit ceva la fața locului.

Călătoria cu barca spre Muang Ngoy.
Nu am vizitat personal acest oraș, dar, după cum se pare, este o destinație excelentă, mai ales pentru cei care își continuă călătoria sau sosesc din Vietnam și pentru oricine este interesat de așa-numitul „Război secret din Laos”, un război civil care s-a purtat în țară între 1953 și 1975. Sunt, de fapt, sute de peșteri și galerii folosite drept adăpost de peste douăzeci de mii de persoane, soldați și civili, în timpul bombardamentelor concentrate în această regiune, deoarece orașul găzduia centrul de comandă al mișcării Pathet Lao.
Pentru o scurtă istorie a orașului și despre ce poți face și vedea acolo, te trimit la acest articol interesant. Cum am mai spus, există legături spre Vietnam, în timp ce pentru alte destinații tot din Laos trebuie să ajungi mai întâi la Sam Neua, de unde sunt apoi legături directe spre Luang Prabang și Phonsavan.
Situat la confluența fluviilor Mekong și Nam Khan, micul oraș Luang Prabang a fost capitala Laosului până în 1975 și este fără îndoială destinația cea mai turistică a țării, precum și unul dintre puținele situri UNESCO din Laos.
Orașul este faimos pentru numeroasele clădiri din epoca colonială, bine conservate, care se îmbină cu arhitectura laoțiană tipică.

Apus pe malul fluviului la Luang Prabang.
Ce să vezi în oraș
Centrul orașului și cele mai frumoase clădiri se află în partea orașului care formează un fel de peninsulă la poalele dealului Phousi Hill, de unde ai priveliști excelente asupra orașului. Este extrem de popular la apus, intrarea costă 30.000 KIP; se pare că, în sezonul de vârf, dacă vrei un loc în „primul rând”, trebuie să urci cu mult timp înainte; eu mi-am găsit un loc frumos și liniștit pe malul fluviului, pe care îl recomand dacă vrei să eviți aglomerația.
Se poate intra gratuit în curtea palatului regal, unde se află și un muzeu dedicat perioadei în care țara era condusă de monarhie; intrarea la muzeu costă 30.000 KIP. Îți recomand în schimb Muzeul Uxo, mic, dar extrem de interesant, dedicat unei probleme care, din păcate, este încă de actualitate, adică miile de bombe neexplodate rămase din „războiul secret”. Intrarea este gratuită și sunt prezentate două documentare cu adevărat interesante, pe alocuri emoționante, recomandat cu căldură.

Pe străzile din Luang Prabang.
Îți recomand, de asemenea, să vizitezi Utopia, un bar/restaurant foarte mișto, cu vedere la râu și zone de relaxare frumoase, unde se pot petrece liniștit zile întregi; mâncarea, deși mai scumpă decât de obicei, este excelentă. Dacă vrei să faci o faptă bună sau pur și simplu să interacționezi cu localnicii, semnalez școala de limbi Big Brother Mouse, unde străinii care vor să converseze în engleză sunt bineveniți.
Ca să închei, în fiecare dimineață, în zori, are loc pomana de dimineață; practic, locuitorii din Luang Prabang donează mâncare călugărilor din oraș, care trec într-un fel de procesiune pe străzi; ritualul poate fi observat cam oriunde și este clar pe unde vor trece călugării, pentru că localnicii așteaptă răbdători pe marginea drumului, aici găsești o hartă.

Utopia în Luang Prabang.
Kuang Si Waterfall
Aceasta este cascada care apare în foarte multe poze de călătorie din Laos; spre deosebire de multe alte cascade din țară, aceasta are un debit excelent tot anul, iar numeroasele piscine naturale sunt, ca să nu spun mai mult, fantastice, fără îndoială una dintre cele mai frumoase cascade pe care le-am văzut în călătoriile mele.
Intrarea costă 25.000 KIP și se oferă microbuze organizate cu 60.000 KIP, care așteaptă vreo două ore și apoi se întorc în oraș. Eu am decis să închiriez un scuter cu 70.000 KIP, ca să pot ajunge la cascade pe cont propriu și să petrec tot timpul cât voiam; am rămas până târziu, când nu mai era nimeni, orele din mijlocul zilei pot fi extrem de aglomerate, mai ales în sezonul de vârf. Este posibil să faci baie, așa că nu uita costumul de baie. Dacă te afli pe aici în sezonul ploios sau la începutul sezonului uscat, se pare că merită să arunci o privire și la Tad Sae Waterfall.
Dacă te hotărăști să închiriezi un scuter, se pot include și două opriri: Laos Buffalo Dairy, un proiect frumos care, pe lângă faptul că oferă locuri de muncă unor localnici, asigură o sursă constantă de venit fermierilor care își închiriază bivolii în loc să-i vândă. Se oferă un tur al fabricii cu 50.000 KIP sau poți pur și simplu să cumperi produsele, înghețata nu e deloc rea! Cealaltă oprire este parcul cu fluturi; nu am fost, dar mi s-a spus că este foarte drăguț, intrarea costă 40.000 KIP.

Una dintre cascadele mai mici de la Kuang Si.
Pak Ou Cave
Este o peșteră de pe malul fluviului, la nord de Luang Prabang (Google Maps), cu numeroase statui ale lui Buddha în interior. Nu am fost, așa că nu mă pronunț, dar, deși pentru multe ghiduri este un „must see”, în realitate mulți spun că e o farsă și că nu e prea mult de văzut, tu alegi. Pentru ceva mai autentic ai putea pur și simplu să iei o barcă pentru a traversa fluviul și a vizita câteva dintre satele de pe celălalt mal față de Luang Prabang.
Cazare în Luang Prabang
Eu am dormit la Downtown Backpackers 2, zonă comună frumoasă și mic dejun, prețul excelent, singura nemulțumire este dimensiunea dormitoarelor comune, care în cazul meu era cu adevărat modestă; au și camere private la prețuri excelente. Downtown Backpacker pare să aibă dormitoare comune mai mari, în timp ce Smile Luang Prabang este o alternativă excelentă.
Transportul până în Luang Prabang
Microbuzele spre și dinspre Vang Vieng costă 80.000 KIP și includ preluarea de la hostelul/hotelul tău, cam 5 ore. Până la Vientiane sunt 10 ore, cam 160.000 KIP, cu preluare de la hostel/hotel. Nong Khiaw 4 ore, 70.000 KIP, cu preluare de la hostel/hotel. Există, de asemenea, legături spre numeroase alte destinații, precum Luang Namtha, Phonsavan, Chiang Mai și Chiang Rai în Thailanda, Hanoi în Vietnam.
Autobuzele și microbuzele care sosesc la Luang Prabang se opresc la autogara de nord; de aici până în centru, lângă night market, tuk-tuk-urile au un preț fix de 35.000 KIP. Luang Prabang are și un mic aeroport cu zboruri spre Vientiane și Hanoi.
Luang Prabang este una dintre gările (Google Maps) de pe noua linie de cale ferată, prin urmare există conexiuni rapide zilnice spre Luang Namtha (Nateuy Train station), Vang Vieng și Vientiane. Biletele de tren se pot cumpăra online prin 12go.

Pomana de dimineață la Luang Prabang.
Orașul face parte din itinerariul clasic prin Laos și timp de mai mulți ani a fost destinația ideală pentru oricine căuta câteva zile de distracție dezlănțuită. Chiar aici notoriul tubing în stare de ebrietate ajunsese să ucidă aproximativ treizeci de persoane pe an; acum lucrurile s-au schimbat considerabil, orașul a fost „curățat” și se respiră o atmosferă clar relaxată.
În jurul orașului sunt la propriu zeci, dacă nu chiar sute, de puncte panoramice, peșteri și lagune. Să le vizitezi pe toate este de neconceput, așa că mai jos enumăr exclusiv obiectivele pe care le-am vizitat personal sau care mi-au fost recomandate.
Notă: Practic toate atracțiile se află de cealaltă parte a râului față de oraș; pentru a traversa podul principal străinii trebuie să plătească 4.000 KIP pe jos, 6.000 KIP cu bicicleta, 10.000 KIP cu scuterul și 15.000 KIP cu dune buggy-uri; dacă lucrul acesta este legitim sau nu, nu știu, dar poți evita fără probleme să plătești luând podul aflat la aproximativ 200 de metri mai spre nord, în acest punct, care poate fi traversat și cu scuterul și cu bicicleta.

Punctul panoramic Nam Xay.
Laguna numărul 3
Chiar din faptul că sunt numerotate se înțelege că opțiunile nu lipsesc când e vorba de lagune. Am cunoscut un cuplu suedez care a vizitat toate lagunele de la 1 la 5, iar aceasta a fost preferata lor. Eu am fost doar aici, deci nu mă pronunț despre celelalte, dar într-adevăr este drăguță; intrarea costă 20.000 KIP, sunt platforme de unde poți sări, colaci lungi pentru a sta la moaie, un restaurant și se poate juca și bocce. Îți recomand cu căldură să vizitezi peștera aflată nu departe, este foarte lungă și distractiv de explorat, există un fir al Ariadnei de urmat, care duce la un mic lac la capătul traseului; dacă se poate, ia cu tine o lanternă frontală sau cel puțin telefonul.
Aceasta este locația lagunei, eu am mers cu scuterul, ultimul tronson de drum nu este în condiții excelente și probabil de evitat dacă nu ai un minim de îndemânare la volan; un tuk-tuk, dacă este împărțit cu alți tineri, nu ar trebui să coste mult mai mult.

Laguna numărul 3.
Puncte panoramice
Puncte panoramice sunt cu adevărat multe; eu am urcat la Nam Xay, drăguț și nu prea epuizant, într-un ritm susținut se poate ajunge în vârf în vreo douăzeci de minute, panoramă de 360 de grade excelentă și, mai ales, două motociclete pentru poze-suvenir cu adevărat mișto.
Celălalt punct panoramic pe care l-am vizitat este Pha Ngeun, un munte aflat la aproximativ 4 km de centru, care oferă cel mai înalt punct panoramic din zonă. De fapt, punctele panoramice de pe traseu sunt două; la primul se ajunge în vreo jumătate de oră și se numește Silver Cliff, oferă o priveliște excelentă mai ales la răsărit și are un dune buggy pentru poze-suvenir. Nu este cel mai bun la apus, deoarece soarele dispare în spatele părții de munte unde se află al doilea punct panoramic, numit Pha Ngeun. Noi am plecat prea târziu și a trebuit să ne oprim la primul (Silver Cliff), dar îmi imaginez că de acolo de sus priveliștea este excelentă și, mai ales, se poate vedea apusul soarelui.

Pe vârful de la Silver Cliff.
Tubing
Experiența față de anii trecuți este total diferită; în trecut erau baruri unul după altul, iar nivelul de alcool era cu adevărat ridicat. Astăzi, ca situația să nu scape de sub control, doar trei baruri pe zi pot rămâne deschise, iar platformele, toboganele și leagănele care provocaseră destui morți și răniți au dispărut complet.
În esență, este o experiență acum mult mai relaxată și mai puțin petrecere hardcore; se pot sorbi totuși câteva băuturi și te poți lăsa dus de curent, dar într-un context mai „sigur”. Costul este aproape standard peste tot, 60.000 KIP pentru transport și închirierea tube-ului.
Plimbare cu balonul cu aer cald
Se pare că Vang Vieng este cel mai ieftin loc din lume unde poți face o plimbare cu balonul cu aer cald; prețul, chiar și în sezonul de vârf, se învârte în jur de 90 $. La sfârșitul lui martie, când am vizitat orașul, prețul era promovat chiar la 65 $, cu adevărat puțin dacă te gândești că la Bagan, în Myanmar, se cer aproximativ 300 $.
Personal nu am făcut-o, dar îmi imaginez că panorama este excelentă, având în vedere conformația terenului și, din nou, dacă este o experiență pe care ți-ar plăcea s-o faci, e greu să cheltuiești mai puțin. Zborul durează în medie 40 de minute și, cel puțin în sezonul de vârf, serviciul se oferă atât la răsărit, cât și la apus.
Ca să închei, dacă nu te-ai săturat încă de temple, poți arunca o privire la Wat That, Wat Kang și Wat Si Sou Mang, din împrejurimile orașului, iar dacă îți lipsește o pizza bună, fă o tură la pizzeria il tavolo.

Vang Vieng văzut dintr-un balon cu aer cald.
Cazare în Vang Vieng
Freedom View Hostel este un hostel excelent, extrem de curat și cu adevărat ieftin, chiar în centru, cu personal amabil și săritor, super recomandat.
Transportul până în Vang Vieng
Din Vientiane sunt cam 3–4 ore, 50.000 KIP. Din Luang Prabang sunt cam 5 ore, 80.000 KIP. Vang Vieng este una dintre gările (Google Maps) de pe noua linie de cale ferată, prin urmare există conexiuni rapide zilnice spre Luang Namtha (Nateuy Train station), Luang Prabang și Vientiane. Biletele de tren se pot cumpăra online prin 12go.
Îți organizezi călătoria? Dacă mai trebuie să-ți faci asigurarea, aici găsești ghidul meu despre cele mai bune asigurări de călătorie. Dacă o cumperi prin linkurile din ghid, susții acest site fără niciun cost suplimentar.
Iată-ne ajunși în capitala Laosului, care pentru mulți este pur și simplu un nod de tranzit spre alte destinații din țară. Orașul, de fapt, nu are prea multe de oferit în materie de atracții și, față de alte capitale din regiunea asiatică, precum Bangkok și Hanoi, nu are nici acea frenezie și acel haos care pentru unii ar putea fi fascinante.

Stupa Pha That.
Cum am mai spus, nu e prea mult de făcut sau de văzut, dar, dacă ar fi să rămâi în oraș o zi sau două, îți recomand să faci o tură la Pha That Luang, cunoscută și ca Golden Stupa; dacă te afli pe aici, merită cu siguranță o plimbare.
Un alt obiectiv care te-ar putea ține ocupat o jumătate de zi este Buddha Park. Se află puțin în afara orașului, dar se poate ajunge ușor cu taxiul sau chiar cu transportul public, luând autobuzul numărul 14; întreabă la hostelul/hotelul tău unde este cea mai apropiată stație. În interiorul parcului sunt sute de sculpturi hinduse și budiste.
În sfârșit, o plimbare seara pe „faleza” fluviului Mekong este foarte plăcută, la fel ca o masă sau pur și simplu o tură la night market.

Buddha Park.
Cazare în Vientiane
Bed Terminal Hostel & Cafe, hostel excelent chiar în centru, paturi extrem de confortabile și spațioase, wifi super rapid, personal amabil și săritor. Dacă cauți o opțiune mai ieftină, aruncă o privire la Hive Hostel. Înainte de a mă întoarce acasă mi-am permis câteva nopți de „lux” la Viryla Hotel; dacă camerele sunt împărțite, nu sunt nici prea scumpe, iar dacă bugetul permite, îl recomand cu căldură, camere cu adevărat frumoase și moderne, personal fenomenal.
Transportul până în Vientiane
Spre și dinspre Vientiane există legături directe cu autobuzul și cu avionul spre practic toate orașele principale ale țării. Există, de asemenea, autobuze directe spre Hanoi și Hue în Vietnam, Phnom Penh și Siem Reap în Cambodgia și Bangkok în Thailanda. Aeroportul are multe zboruri zilnice spre principalele orașe din Asia de Sud-Est. Vientiane este una dintre gările (Google Maps) de pe noua linie de cale ferată, prin urmare există conexiuni rapide zilnice spre Luang Namtha (Nateuy Train station), Luang Prabang și Vang Vieng. Biletele de tren se pot cumpăra online prin 12go.
Phonsavan este capitala provinciei Xieng Khouang, în Laosul central, punct de plecare pentru oricine vrea să viziteze Câmpia Urcioarelor, „Plain of Jars” în engleză.
Nu am vizitat personal orașul, pentru că este foarte departe față de majoritatea celorlalte destinații, dar, dacă te fascinează arheologia sau rolul pe care l-a avut Laosul în timpul războiului din Vietnam, orașul merită cu siguranță o vizită.
Câmpia Urcioarelor
Câmpia Urcioarelor este alcătuită din aproximativ 90 de situri arheologice. Despre civilizația care a creat aceste urcioare și despre utilizarea lor se știe cu adevărat puțin, ceea ce face totul extrem de misterios. Dintre numeroasele situri, Jar Site 1 este considerat cel mai impresionant și mai accesibil, se află la doar 7 km de oraș și se poate ajunge deci fără probleme cu scuterul; urmează situl 2 și situl 3. Acestea din urmă se află ceva mai departe și, după cum se pare, drumul nu este în condiții excelente, dar este oricum fezabil cu scuterul. Intrarea costă 15.000 KIP.
Dacă în schimb te interesează evenimentele războiului din Vietnam, Războiul secret și problema legată de munițiile neexplodate, poți vizita Uxo information centre și Mag Visitors Centre.
Notă: Regiunea a fost una dintre cele mai bombardate în timpul Războiului secret, în fiecare an numeroase persoane mor din cauza bombelor neexplodate, așa că, dacă te hotărăști să explorezi zone mai puțin bătătorite, este puternic recomandat să eviți să mergi în afara potecilor și drumurilor.

Câmpia Urcioarelor.
Transportul până în Phonsavan
Din păcate, orașul se află departe de celelalte destinații turistice ale țării și necesită multe ore de drum, fără să ofere neapărat foarte multe de văzut. Oricum, există legături directe atât spre Vientiane, cât și spre Luang Prabang și Vang Vieng, așa că, dacă vrei, ai putea să-l incluzi ca oprire intermediară între Luang Prabang și Vang Vieng. Există, de asemenea, legături aeriene spre Vientiane și Luang Prabang.
Cazare în Phonsavan
Nice Guesthouse și Sipanya Guesthouse par un bun raport calitate-preț.
Orașul de pe malul fluviului Mekong nu este nimic extraordinar, dar a devenit o destinație populară de când călătorii au început să-l folosească drept bază pentru ceea ce se numește acum „Thakhek Loop”: un circuit de mai multe zile, care se parcurge în general cu scuterul/motocicleta și culminează cu vizitarea peșterii Konglor Cave, o peșteră navigabilă lungă de nu mai puțin de 7 km, extrem de impresionantă.

Konglor Cave, când nivelul apei este prea scăzut.
Nimic deosebit de semnalat în oraș. Poți să te plimbi pe malul râului și poate să arunci o privire la templul Wat Nabo; seara trebuie neapărat să încerci restaurantul Six Friends, frecventat de turiști și de localnici, mâncarea este excelentă și toate preparatele costă doar 10.000 KIP, super recomandat!
Circuitul poate fi parcurs, tehnic vorbind, în trei zile și două nopți, dar personal îți recomand un sejur de cel puțin trei nopți. Dacă vrei, l-ai putea prelungi cu încă câteva zile, dacă mergi fără grabă. Aproape toți, inclusiv eu, parcurg circuitul cu scuterul, dar am cunoscut călători care au închiriat o mașină cu un grup de prieteni, drumurile sunt în cea mai mare parte în condiții excelente; așadar, dacă nu te simți în largul tău pe două roți, rămâne oricum o opțiune.
Să începem cu închirierea scuterului. Cele două magazine principale sunt Wang Wang și Mad Monkey; primul are scutere mai vechi și este mai ieftin, în timp ce al doilea are vehicule mai noi, dar este mai scump; noi, evident, am ales varianta cea mai ieftină, închiriind scuterele de la Wang Wang, și, sincer, erau în stare excelentă, al meu avea doar 18.000 km.

Eu, cei doi tovarăși de drum ai mei și bolizii noștri.
Apoi, unul dintre băieții cu care am călătorit a căzut, rupând câteva piese din plastic ale scuterului, și trebuie să spun că proprietarul a fost cu adevărat cinstit în privința costurilor daunelor, deși avea pașapoartele noastre, lucru care în Asia de Sud-Est se traduce adesea într-un șantaj. Prețul variază în funcție de scuterul ales, se pornește de la 35.000 KIP pe zi pentru 100cc semiautomate chinezești și se poate urca până la adevărate motociclete de motocross. Noi am ales niște Yamaha semiautomate de 110cc cu 60.000 KIP pe zi.
Mai jos prezint itinerariul pe care l-am urmat personal; cred că este un bun compromis, dar, cum am mai spus, ai putea scurta sau prelungi duratele după plac.
Ziua 1 a circuitului
Prima zi este cea care poate varia cel mai mult dintre toate, în funcție de preferințe. Noi ne-am îndreptat spre Paseum cave, ca să aflăm că se poate ajunge doar la intrare, în timp ce pentru a explora peștera ar trebui închiriate kayakuri. Nu departe se află Buddha Cave, care însă nu pare nimic deosebit.
Cum plecaserăm cam târziu, iar unul dintre cei doi tovarăși de drum căzuse deja, cu pansamente și alte pierderi de timp, am decis să mergem până la Song Sa Waterfall, cu adevărat drăguță; îți recomand să mergi în susul cursului de apă până la baza cascadei principale, super distractiv!

Cascada Song Sa (Tad Song Souk).
Alternativ, ai putea petrece dimineața explorând peșterile Tham Nang Ene, Xien Liap, făcând baie în râu la Tha Falang sau poate puțină escaladă la Green Climbers Home, despre care poți consulta site-ul oficial; doar aici s-ar putea petrece destul de multe zile.
Noi am încheiat ziua cu acest punct panoramic, unde este o priveliște frumoasă asupra lacului și un mic bar care servește băuturi; o alternativă este așa-numitul Sanseda Viewpoint.
Am înnoptat la Sabaidee Guesthouse, în satul Thalang, unde foarte mulți își petrec prima noapte a circuitului, dar și aici alternativele nu lipsesc, sunt numeroase guesthouse-uri în satele dinainte și chiar în Thalang, cum ar fi Phosy Thalang Guesthouse.

Apusul din ziua întâi.
Ziua 2 a circuitului
Primele ore de condus sunt extrem de plăcute, drumul merge de-a lungul malului lacului și sunt mai multe ocazii de a face poze. Prima atracție adevărată este Dragon Cave (Mangkone Cave), intrarea costă 20.000 KIP. De aici se continuă spre Cool Springs, și aici intrarea costă 20.000 KIP, dar te asigur că merită, apă cristalină și extrem de răcoritoare.

Cool springs.
După ce ai făcut baie, îndreaptă-te spre satul Khoun Kham, unde să-ți petreci noaptea; pe drum sunt două puncte panoramice frumoase (1 și 2); odată ajuns în sat, cele două guesthouse-uri recomandate sunt Sanhak Guest House și Khounthavy Guest House.
Lasă-ți lucrurile la guesthouse și mergi să admiri apusul de la Limestone Peaks Lookout, un punct panoramic superb, cu bar și restaurant cu adevărat fancy, unde oricum nu ești obligat să consumi.

Limestone Peaks.
Ziua 3 a circuitului
Astăzi se vizitează, în sfârșit, Konglor Cave, dar înainte îți recomand să te oprești la Tham Nam Non Cave; și aceasta este o peșteră cu adevărat impresionantă, iar intrarea este gratuită; bifurcația nu este bine semnalizată, e un biet indicator albastru pe stânga, chiar înainte de un pod aflat cam în acest punct. Ajungi la capătul drumului de pământ, urmezi poteca ce merge de-a lungul peretelui de stâncă spre dreapta, până găsești intrarea în peșteră.

Intrarea în peștera Tham Nam Non.
Continuă apoi spre Konglor Cave, lasă-ți lucrurile la guesthouse, noi am dormit la Thong Dam Guesthouse, mănâncă ceva la restaurantul Konglor, un loc drăguț, mâncare delicioasă, proprietari super amabili, și în sfârșit îndreaptă-te spre intrarea în peșteră, la capătul drumului.
Intrarea în peșteră include turul cu barca și costă 200.000 KIP, dar te asigur că merită fiecare bănuț, peștera este cu adevărat impresionantă, pe alocuri depășește 100 de metri înălțime și este lungă de nu mai puțin de 7 km! Navighezi cam o oră, făcând un scurt traseu pe jos printre stalactite și stalagmite; când ieși pe cealaltă parte este un fel de sat improvizat cu câteva restaurante, poți decide să rămâi până la două ore înainte de drumul de întoarcere.
Ziua 4 a circuitului
În ultima zi a circuitului noi ne-am limitat pur și simplu să ne întoarcem la Thakhek, dar, dacă vrei, cu o mică deviere, poți merge să faci baie în această lagună. În cazul nostru lipsea cheful și vremea nu era cea mai bună.
Fiindcă în ultima zi nu e prea mult de văzut, am cunoscut un cuplu care și-a luat scuterul pe barcă, plătind extra. Odată ieșiți pe cealaltă parte a peșterii, au găsit un drum care duce la Thalang, așa că în ultima zi, la întoarcerea spre Thakhek, au reușit să vadă câteva locuri pe care fuseseră nevoiți să le sară în prima zi.

Traseu pe jos în interiorul peșterii Konglor.
Cazare în Thakhek
Bed & Bike este un hostel cu adevărat drăguț și curat, cu personal amabil și săritor, care are o mulțime de informații despre circuit, mic dejun excelent inclus în preț. Îți recomand să rezervi din timp, pentru că au puține paturi și practic mereu este plin. Naga Hostel și La casa sunt două alternative excelente, dar ceva mai scumpe.
Transportul până în Thakhek
Din Vientiane, la nord, sunt 7 ore, există atât autobuze obișnuite, cât și VIP. Dinspre sud, Savannakhet se află la cam trei ore, în timp ce din Pakse sunt cam 6–7 ore; îți recomand să iei autobuzul VIP, deoarece pleacă din centrul orașului, pe când pentru autobuzul obișnuit ar trebui să mergi la autogara de nord, plătind un tuk-tuk, și te-ar costa mai mult.
Savannakhet, cunoscut și pur și simplu ca „Savan”, cu o populație de 120.000 de locuitori, este al doilea oraș al țării ca mărime și în perioada colonială franceză a fost un port important. Astăzi au rămas câteva exemple de clădiri coloniale concentrate mai ales în jurul pieței Talat Yen Plaza și al apropiatei biserici Sfânta Tereza.
Alte obiective de interes sunt That Ing Hang Stupa, care se află însă în afara orașului și ar trebui deci să închiriezi un scuter sau să iei un taxi, intrarea costă 5.000 KIP. Wat Sainyaphum se află în schimb în centru, iar intrarea este gratuită.
În afară de asta, nu e prea mult de făcut sau de văzut și de aceea orașul primește puțin turism internațional. Dacă însă vrei să întrerupi drumul dintre Thakhek și Pakse sau sosești ori îți continui călătoria spre Thailanda (aici se află al doilea Thai-Lao Friendship Bridge), atunci poate te poți opri o zi sau două.

Pe străzile din Savannakhet.
Cazare în Savannakhet
Sala Thongyon este o guesthouse excelentă care oferă bungalouri la prețuri decente, nu departe de centru.
Transportul până în Savannakhet
Din Thakhek sunt cam 2–3 ore cu autobuzul, Pakse se află la cam 5 ore. Există un serviciu regulat între Mukdahan (Thailanda) și Savannakhet, cu plecări cam la fiecare jumătate de oră.
Încă un oraș pe malul fluviului Mekong, cam ca Thakhek, orașul în sine nu are prea multe de oferit, singurul templu demn de menționat este probabil Wat Luang, dar orașul este baza ideală pentru a parcurge Pakse Loop.
Din păcate nu am avut ocazia să parcurg acest circuit din cauza situației de urgență provocate de coronavirus, multe locuri de cazare erau deja închise și, după ce am rămas în oraș câteva zile ca să-mi dau seama ce e de făcut, am decis să ajung cât mai repede la 4.000 de insule, ca să am un loc drăguț unde să-mi petrec izolarea.
Oricum, mai jos prezint, în linii mari, itinerariul prin Platoul Bolaven.
Cât despre scutere, Miss Noy Motorbike pare să fie firma cu cele mai bune recenzii, dar merită să întrebi în jur dacă cauți cel mai bun preț dintre toate; pe strada principală sunt destul de multe firme de închirieri, cum ar fi Lao Go Car.
Wat Phu nu face tehnic parte din Pakse Loop-ul clasic, dar, având în vedere că se află la doar 40 km de oraș și este un sit UNESCO, probabil merită o mică deviere pentru a vizita acest sit arheologic alcătuit dintr-un complex de temple hinduse. De aici te-ai putea întoarce pur și simplu la Pakse pentru a petrece noaptea sau ai putea începe circuitul propriu-zis.

Wat Phu.
Ziua 1 din Pakse Loop
Începe ziua îndreptându-te spre cascada Tad Phasouam; de aici mulți se opresc la plantația de cafea, unde proprietarul, Mr Vieng, oferă vizite ghidate (15.000 KIP) și, dacă vrei, poți petrece noaptea la guesthouse, deși în mod normal se continuă spre satul Tad Lo, ca să admiri cascada cu același nume și să înnoptezi.
Ziua 2 din Pakse Loop
Prima oprire a zilei a doua este satul etnic Katu din apropiere de Tad Lo, unde Captain Hook oferă tururi ghidate care, după cum se pare, variază în fiecare zi. În timpul acestor tururi sunt povestite tradițiile „bizare” ale acestui sat, iar tururile încep zilnic la 9:30 și la 13:30. Te las să citești recenziile, pentru că cred că merită absolut.
Apoi te îndrepți spre cascada Tad Faed sau direct spre mai impresionanta Tad Tayicseua, unde se petrece noaptea.

Cascada Tad Phasouam.
Ziua 3 din Pakse Loop
Este recomandabil să petreci aici o a doua noapte și să-ți petreci ziua explorând numeroasele cascade din împrejurimi; sunt șapte în total și te poți deplasa fără probleme pe jos, urmând potecile de legătură dintre toate cascadele.
Ziua 4 din Pakse Loop
În a patra și ultima zi a circuitului se vizitează cele două cascade cele mai frumoase ale itinerariului; Tad Fane în special apare în foarte multe poze din regiune și este cu adevărat pitorească, cealaltă este Tad Gneuang Waterfall. De aici se revine la Pakse.

Cascada Tad Fane.
Cazare în Pakse
Sanga Hostel este excelent atât pentru dormit, cât și pentru mâncat; băiatul de la recepție vorbește o engleză bună și te ajută cu tot ce ai nevoie, inclusiv cu închirierea scuterului.
Transportul până în Pakse
Cum am mai spus, dacă vii din Thakhek sau Savannakhet, îți recomand autobuzul VIP, deoarece ajunge în centrul orașului și de acolo te poți deplasa fără probleme pe jos. Sunt 6–7 ore din Thakhek și 2–3 ore din Savannakhet. Si Phan Don se află la cam trei ore, microbuzele costă 65.000 KIP și includ barca spre Don Det.
Acest arhipelag de insule se află chiar în mijlocul fluviului Mekong, în extremitatea sudică a Laosului, la granița cu Cambodgia. Poate că nu sunt chiar patru mii de insule, dar te asigur că sunt cu adevărat multe, unele sunt nelocuite și complet scufundate în sezonul ploios. Dintre toate insulele, cele principale sunt: Don Kong, Don Som, Don Det și Don Khon.
Notă: Pe insule nu există bancomate (ATM), așa că asigură-te că ai destul numerar înainte de a urca pe barcă.

Insula Don Khon.
Să începem prin a spune că, deși destul de multe insule sunt locuite, realitatea este că marea majoritate a călătorilor se limitează să viziteze Don Det. Aceasta este, de fapt, insula cea mai dezvoltată, unde se află cele mai multe guesthouse-uri, urmează apoi Don Khon, conectată la Don Det printr-un pod, celelalte insule fiind în schimb mult mai rurale și văzând cu adevărat puțini turiști.
Pornind de la ideea că ai putea pur și simplu să-ți petreci zilele lenevind în hamacul bungaloului tău cu vedere la Mekong, citind o carte bună, iată câteva activități de făcut la 4.000 de insule.
Cascadele Li Phi
Acestea sunt o serie de cascade cu adevărat impresionante, aflate pe insula Don Khon, la care se poate ajunge fără probleme pe jos sau cu bicicleta; intrarea la cascade este complet gratuită de ceva vreme și sunt o serie de puncte panoramice de unde se pot observa diversele cascade, cu adevărat impresionante chiar și în sezonul uscat. Aceasta este locația.

O parte din cascadele Li Phi.
Cascadele Tad Khone Pa Soi
Aceste cascade se află pe partea opusă a insulei Don Khon față de Li Phi, în această locație, sunt clar mai puțin impresionante decât Li Phi, dar rămân totuși drăguțe, intrarea este gratuită, dar, dacă vrei, poți lăsa o donație. Față de Li Phi, aici baia nu este deloc periculoasă și există o mică plajă unde poți petrece câteva ore de relaxare.
Tur pentru observarea delfinilor și cascada Khone Phapheng
Nu am participat personal la acest tur, care este promovat cam peste tot pe insule, durează o zi întreagă, include mâncarea și vizita la cascada Khone Phapheng, cea mai mare din Asia de Sud-Est după volumul de apă. După vizita la cascadă se urcă pe barcă pentru a încerca să se zărească delfinii de apă dulce, care sunt acum extrem de rari – în tot Mekongul trăiesc mai puțin de 80 de exemplare. Costul turului se învârte în jur de 200.000 KIP. Dacă vrei, este posibil să vizitezi doar cascada sau să participi la turul pentru observarea delfinilor la un preț mai mic.

Cascadele Khone Phapheng.
Transportul până în Si Phan Don
Din Pakse se oferă microbuze cu preluare de la hostelul/hotelul tău pentru 65.000 KIP, inclusiv biletul pentru barca spre Don Det. Din Cambodgia sunt microbuze directe din Kratie și un autobuz zilnic din Phnom Penh, care are nevoie de cam 7 ore ca să ajungă la destinație.
Cazare în Si Phan Don
Eu mi-am făcut baza pe Don Det, alegere pe care o fac mulți. În general, partea de nord a insulei, unde se află debarcaderul și satul principal, este cea mai animată, sunt numeroase guesthouse-uri, baruri și restaurante (Emily’s noodle din Don Khon este recomandat) care oricum se închid devreme, iar atmosfera rămâne astfel mereu absolut relaxată.
Am petrecut o săptămână departe de tot și de toți, cazat într-unul dintre bungalourile de la River garden, în sudul insulei, lângă podul care leagă Don Det de Don Khon. Proprietarul a fost cu adevărat amabil și săritor, au un restaurant frumos pe malul fluviului Mekong, iar în extrasezon am plătit 40.000 KIP pe noapte pentru bungaloul meu privat cu baie. Sunt cam 40 de minute pe jos de la debarcader și de la satul principal; pentru mine nu a fost deloc o problemă, dar, dacă cauți ceva mai aproape, prietenii mei au ales bungalouri drăguțe la Mr.ky guest house, la doi pași de centru, cu vedere la Mekong, pentru 50.000 KIP pe noapte. Un hostel drăguț recomandat de o cititoare a blogului este Easy Go Backpackers. Dacă cauți aer condiționat în cameră și o piscină frumoasă, Little Eden oferă în extrasezon prețuri avantajoase.
Ca să vizitezi toate locurile descrise ți-ar trebui aproape două luni. Având în vedere că mulți nu au atât de mult timp la dispoziție, mai jos enumăr câteva itinerarii de una sau mai multe săptămâni care ating principalele destinații turistice și pot fi folosite ca punct de plecare pentru a-ți construi un itinerariu în funcție de propriile interese și în lumina celor descrise până acum.
Cu o singură săptămână la dispoziție, ținând cont că mulți intră pe cale terestră din Thailanda, cred că itinerariul este practic impus și ar trebui să semene mai mult sau mai puțin cu cel de mai jos; includ slow boat, pe care mulți o aleg, dar, dacă vrei, ai putea economisi o zi luând autobuzul spre Luang Prabang, tu alegi. Dacă îți începi călătoria din Vientiane, poți pur și simplu să urmezi itinerariul invers.

Pakbeng (1 noapte)
Ziua 1:
Slow boat de la Huay Xai la Pakbeng.
Luang Prabang (3 nopți)
Ziua 2:
Slow boat de la Pakbeng la Luang Prabang.
Ziua 3:
Explorează orașul, Phousi Hill, palatul regal, Muzeul Uxo etc. etc.
Ziua 4:
O zi la cascadele Kuang Si, dairy farm și butterfly garden.
Vang Vieng (2 nopți)
Ziua 5:
Transfer de la Luang Prabang, vizitează o lagună după-amiaza și poate un punct panoramic pentru apus.
Ziua 6:
Tubing, plimbare cu balonul cu aer cald, lagune, puncte panoramice, tu alegi.
Vientiane (1 noapte)
Ziua 7:
Transfer la Vientiane.
Cu câteva zile în plus la dispoziție, îți recomand să urmezi același itinerariu de șapte zile descris mai sus, deplasându-te mai relaxat sau poate adăugând Gibbon Experience la Huay Xai, dacă se încadrează în buget.
Două săptămâni dau flexibilitatea de a adăuga alte câteva destinații în itinerariu; personal aș alege Gibbon Experience (tot dacă bugetul permite), Nong Khiaw și Muang Ngoy, făcând următoarele. Mai ales dacă te hotărăști să faci Gibbon Experience, îți recomand să iei autobuzul de noapte spre Luang Prabang, ca să economisești timp.

Huay Xai (3 nopți)
Ziua 1:
Prima zi de Gibbon Experience.
Ziua 2:
A doua zi de Gibbon Experience.
Ziua 3:
A treia zi de Gibbon Experience. Autobuz de noapte spre Luang Prabang.
Luang Prabang (3 nopți)
Ziua 4:
Explorează orașul, Phousi Hill, palatul regal, Muzeul Uxo etc. etc.
Ziua 5:
O zi la cascadele Kuang Si, dairy farm și butterfly garden.
Nong Khiaw (2 nopți)
Ziua 6:
Transfer de la Luang Prabang la Nong Khiaw. Urcă pe unul dintre punctele panoramice pentru apus.
Ziua 7:
Alte puncte panoramice, peșteri, kayak, sate etnice, tu alegi.
Muang Ngoy (2 nopți)
Ziua 8:
Barcă de la Nong Khiaw la Muang Ngoy. Urcă la unul dintre punctele panoramice pentru apus.
Ziua 9:
Explorează satele din împrejurimile satului Muang Ngoy, închiriază un kayak, relaxează-te, tu alegi.
Vang Vieng (3 nopți)
Ziua 10:
Barcă de la Muang Ngoy la Nong Khiaw, microbuz spre Luang Prabang, microbuz spre Vang Vieng (trebuie să schimbi autogara și, dacă ajungi târziu, riști să pierzi ultimul autobuz al zilei).
Ziua 11:
Tubing, plimbare cu balonul cu aer cald, lagune, puncte panoramice, tu alegi.
Ziua 12:
Tubing, plimbare cu balonul cu aer cald, lagune, puncte panoramice, tu alegi.
Vientiane (2 nopți)
Ziua 13:
Transfer la Vientiane. Buddha park și Pha That Luang.
Ziua 14:
Întoarcerea acasă.
Cu douăzeci de zile la dispoziție, după mine, ai două opțiuni: să te concentrezi exclusiv pe nordul țării, urmând itinerariul descris mai sus într-un ritm mai relaxat și adăugând destinații precum: Luang Namtha, Phonsavan și Viang Xai, mai ales dacă ai de gând să-ți continui călătoria spre Vietnam.
Sau să urmezi itinerariul de două săptămâni descris mai sus și apoi să dedici o săptămână sudului țării, alegând unul dintre cele două circuite (Thakhek și Pakse), plus câteva zile de relaxare la Si Phan Don. Această variantă a itinerariului este recomandată în mod deosebit dacă ai de gând să îți continui călătoria în Cambodgia.

O lună în țară este un interval de timp suficient pentru a explora fără prea multă grabă atât nordul, cât și sudul. Pe harta de mai jos vezi ceea ce ar trebui să fie un itinerariu orientativ pe care îl poți urma.

Laosul este una dintre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate țări din regiune, ceea ce se reflectă în infrastructură, mai ales în zonele rurale, unde drumurile nu sunt tocmai în condiții excelente și adesea mai trebuie asfaltate. Principalele legături dintre cele mai populare destinații turistice s-au îmbunătățit considerabil în ultimii ani și, din experiență personală, garantează deplasări relativ rapide; în plus, situația se îmbunătățește rapid, mai ales datorită investițiilor chineze.
Microbuzele sunt de departe cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a te deplasa prin Laos. Ghidurile sau articolele vechi ar putea sugera deplasări cu barca pe râuri, dar realitatea este că singura deplasare pe distanțe lungi cu barca care mai poate fi folosită este cea de la Huay Xai la Luang Prabang. Multe alte legături au fost întrerupte de construirea barajelor și, oricum, drumurile s-au îmbunătățit enorm, făcând deplasările pe cale terestră mai rapide.
Pentru unele rute se oferă așa-numitele autobuze VIP, nu te aștepta la mare lucru; aceste autobuze, față de standardele de acasă, sunt echivalentul unor autobuze vechi, cu singurul avantaj de a avea, față de așa-numitele „local bus”, aer condiționat, ceva mai mult spațiu pentru picioare și, în general, de a fi mai rapide, pentru că nu se opresc în fiecare sat ca să urce și să coboare lumea.
Pentru rutele de noapte există și „sleeping bus”: în general confortabile, pentru că te poți întinde complet, dar cușetele sunt partajate, așa că, dacă nu călătorești în cuplu, ar putea fi nevoie să împarți „patul” cu un necunoscut!

Microbuz tipic din Laos.
Dacă bugetul nu este o problemă, zborurile interne îți pot economisi destul de mult timp; compania națională Lao Airlines deține monopolul și, având în vedere și traficul aerian redus, prețurile nu sunt tocmai mici.
Din capitala Vientiane sunt zboruri zilnice spre numeroase alte orașe din Laos, precum Luang Prabang, Savannakhet, Pakse, Phonsavan și Luang Namtha, dar și zboruri cu Cessna spre destinații mai izolate precum Phongsali, Sam Neua și Sainyabuli.
În sfârșit, există zboruri internaționale spre alte capitale din regiune precum Bangkok, Singapore, Kuala Lumpur și Hanoi, în principal din Vientiane, dar și din Luang Prabang.
Ca întotdeauna în Asia, este bine să negociezi prețul înainte de a urca și să pornești de la ideea că te păcălesc; din păcate aplicații precum Grab și Uber nu funcționează încă aici. Din experiență personală, cu excepția deplasărilor spre și dinspre autogările aflate în afara orașului, tuk-tuk-urile par să aibă un preț fix de persoană și nu sunt deloc dispuse să negocieze; probabil există un „boss” care se asigură că toți fac cartel.
Cam ca în Vietnam, aceasta este o metodă cu adevărat populară de a te deplasa prin țară. Mulți trec, de fapt, granița cu Vietnamul cu propria motocicletă și își continuă călătoria on the road și aici, în Laos. Nu există, de fapt, reglementări deosebite la trecerea frontierei. Nu am multe informații în această privință, dar am scris destul pe această temă în ghidul despre Vietnam.
Există o nouă linie de cale ferată deschisă la sfârșitul lui 2021, care oferă legături de la Vientiane până la granița cu China. Principalele gări de interes pentru călători sunt Vang Vieng, Luang Prabang și Luang Namtha (Nateuy Train station). În prezent biletele de tren pot fi cumpărate online doar prin 12go. La această pagină găsești o hartă a liniei de cale ferată.

Scuter închiriat la Luang Namtha.
Cât costă o călătorie în Laos?
Deși nu este la nivelul Myanmarului și al Vietnamului, personal cred că Laosul este oricum una dintre cele mai ieftine țări din regiune sau, cel puțin, mai ieftin decât sudul Thailandei, de exemplu. În esență, călătorind ieftin, nu ar trebui să ai nicio problemă cu un buget de 20 de euro pe zi.
Camerele private sau bungalourile sunt destul de ieftine, în afara destinațiilor precum Luang Prabang, Vang Vieng și Vientiane se poate găsi fără probleme ceva drăguț pentru mai puțin de 10 euro.
Adesea, ajutat și de sfârșitul sezonului de vârf, am reușit să plătesc în jur de 5 euro; în orașele menționate mai sus am dormit în hostel, plătind cel mult 6 euro pe noapte, cu micul dejun adesea inclus.
Transportul pe cale terestră este cu adevărat ieftin, ca regulă generală se plătesc 1–2 € pe oră de drum. Ceea ce după părerea mea este neobișnuit de scump este transportul cu tuk-tuk din autogările aflate în afara orașului; există un fel de mafie care pare să garanteze plata unui preț fix care nu reflectă costul efectiv al drumului. În sfârșit, cum am mai spus, zborurile interne nu sunt tocmai ieftine, cu tarife care pornesc în general de la 100 $ pentru zboruri relativ scurte, chiar dacă sunt rezervate din timp.
Mâncarea, dacă nu ai pretenții prea mari când vine vorba de restaurante, costă în mod normal cam 1–3 euro pe porție, dar chiar și în restaurante mai drăguțe cu greu se depășesc 5 euro.

Laap, preparat tipic laoțian (carne tocată cu condimente și mentă).
Să începem cu costurile retragerilor, care din păcate sunt inevitabile chiar și folosind cele mai bune carduri de călătorie. Trebuie să ții cont de comisioanele băncilor locale, niciun bancomat din Laos nu permite retragerea gratuită, iar mulți au o limită de doar 1 milion de KIP (aproximativ 100 de euro) pe tranzacție. Cea mai bună bancă, de departe, este BCEL, care permite retragerea a 1,5 milioane (aproximativ 150 de euro) la un cost de 20.000 KIP (aproximativ 2 euro).
În ceea ce privește cartelele SIM, Unitel este de departe cel mai bun furnizor; cartela 4G costă între 10.000–20.000 KIP, în timp ce pachetele valabile treizeci de zile costă cam 10.000 KIP pe GB.
Dacă ai un telefon care acceptă eSIM și vrei comoditatea de a naviga de la bun început, fără să fie nevoie să cumperi o cartelă SIM locală, atunci îți recomand să folosești un serviciu precum cel oferit de Airalo și Ubigi. Dacă alegi această soluție, sunt însă cel puțin câteva lucruri de luat în considerare. În primul rând, cu rare excepții, GB-ii se plătesc mult mai scump față de cât ar costa folosind o cartelă SIM locală; în al doilea rând, nu întotdeauna partenerul lor local este cel cu cea mai bună acoperire pe teritoriu.
În esență, cred că majoritatea călătorilor ar face mai bine să cumpere o cartelă SIM locală (sau poate să încerce să cumpere eSIM-ul unui furnizor local), dar te îndemn să faci propriile evaluări, pentru că excepții nu lipsesc. De exemplu, când am vizitat Japonia, planul oferit de Ubigi era mai avantajos decât orice cartelă SIM locală pe care aș fi putut-o cumpăra fără să dovedesc că sunt rezident.
Situația siguranței în Laos reflectă în mare măsură situația din restul Asiei de Sud-Est, adică o țară unde se poate călători liniștit singur, fără nicio problemă, cu un nivel de infracționalitate și violență extrem de scăzut față de alte regiuni, precum America de Sud.
Evident, trebuie folosit bunul-simț ca oriunde în lume, dar, urmând sfaturile mele valabile oriunde, mă îndoiesc că vei avea vreo problemă.
Singura problemă care merită evidențiată este cea legată de corupția extrem de puternică a poliției. Îți dau două exemple, dar te asigur că am auzit de toate: două tinere franțuzoaice prinse fumând un joint pe terasa hostelului lor (deci cineva a fost sigur complice) au fost duse la secția de poliție, amenințate că vor ajunge la închisoare și lăsate să plece abia după ce au plătit nu mai puțin de 400 € de persoană, după o cerere inițială de 800 € de persoană.
Alt exemplu este cel al unui tânăr italian cu care așteptam să urc într-un zbor pe aeroportul din Vientiane: a ieșit să fumeze o țigară în parcare și un polițist a sosit în mare grabă, pretinzând să-i dea o amendă de 40 €. Neavând la el documente sau portofel, i-a confiscat GoPro-ul până la plată. Aceste episoade, din păcate, nu par deloc rare; sfatul meu este să elimini problema de la rădăcină respectând regulile și, deși adesea a plăti este soluția cea mai rapidă și practică, încearcă să nu te lași călcat în picioare și fă-ți respectate drepturile: confiscarea pașapoartelor și a bunurilor personale în schimbul unor amenzi sumare este absolut ilegală.
Ca să închei, îmbracă-te adecvat, evită maiourile și pantalonii prea scurți când intri în temple și nu uita să-ți scoți pantofii!
Îți planifici o călătorie în Laos? Aruncă o privire la aceste articole:
Ce rucsac de călătorie să alegi
Ce să iei cu tine în călătorie
Ai întrebări? Informații actualizate? Nu ezita să lași un comentariu sau scrie-mi pe Instagram!
Pentru că nu mai am reclame pe site, dacă articolul ți-a fost de folos, ia în calcul să-ți cumperi asigurarea de călătorie printr-unul dintre linkurile de pe acest site. Așa îmi susții munca, fără niciun cost suplimentar pentru tine. Dacă locuiești în UE sau în Regatul Unit, îți recomand True Traveller. Tuturor celorlalți le recomand HeyMondo, care oferă o reducere de 5%. Mulțumesc pentru sprijin!
Pentru donații/pizza și beri virtuale 🙂