Călătorie în Indonezia pe cont propriu
Indonezia, cu peisajele ei variate – de la zonele muntoase din centru, trecând prin terasele de orez, până la plajele superbe, fără a uita cultura, numeroasele temple și moschei, surful excelent și scufundările – este, fără îndoială, o destinație spectaculoasă.
De-a lungul anilor am petrecut cam cinci luni călătorind cu rucsacul prin țară, iar în acest ghid vei găsi o mulțime de informații utile și sfaturi ca să-ți organizezi cât mai bine călătoria în Indonezia.
Meniu rapid
- Cea mai bună perioadă pentru a vizita Indonezia
- Documente și vaccinuri pentru intrarea în Indonezia
- Ce să faci și ce să vezi în Indonezia
Destinații
- Itinerarii posibile în Indonezia
- Deplasarea prin Indonezia
- Călătorie în Indonezia: costuri
- Călătorie în Indonezia: siguranță
Nepal Van Java.
Cea mai bună perioadă pentru a vizita Indonezia
Întregul arhipelag indonezian are un climat tropical și se disting două anotimpuri: sezonul ploios, care ține din noiembrie până în martie, lunile ianuarie și februarie fiind în general cele mai ploioase, și sezonul uscat, care ține din aprilie până în octombrie.
Dacă se poate, este recomandat să eviți lunile iulie și august, care reprezintă vârful sezonului. Destinații deosebit de populare precum Bali sunt luate literalmente cu asalt, dar este la fel de adevărat că, vizitând insule mai puțin turistice precum Sumba, vei vedea foarte puțini turiști chiar și în plin august.
Ca să închei, în general cea mai bună perioadă pentru a vizita Indonezia sunt lunile aprilie–iunie și septembrie–octombrie, când vremea este bună, sunt mai puțini turiști, iar prețurile sunt mai mici decât în sezonul de vârf. Asta face din Indonezia o destinație excelentă în care să petreci vârful sezonului ploios din restul Asiei de Sud-Est.
Parcul Național Komodo.
Documente și vaccinuri pentru intrarea în Indonezia
Cei cu pașaport italian primesc o viză turistică direct la aeroport, „on arrival”, cu o valabilitate de 30 de zile din momentul în care intră în țară (regulile diferă în funcție de cetățenie, așa că verifică-le pe cele valabile pentru tine). Această viză se plătește în numerar și costă 500.000 IDR.
Totuși, din motive de comoditate, eu îți recomand să obții viza online înainte de sosire, ca să eviți coada de la aeroport. Să faci viza online este deosebit de important mai ales pentru cei care vor s-o prelungească cu încă 30 de zile: doar așa și procedura de prelungire poate fi finalizată online, în timp ce, dacă ai obținut-o la aeroport, trebuie să mergi la biroul de imigrări sau să apelezi la vreun agent. Acesta este site-ul oficial, viza în cauză este „B1” și costă tot 500.000 IDR. Cum am spus deja, dacă vrei să rămâi mai mult de 30 de zile, această viză poate fi prelungită o singură dată, pentru o ședere totală de 60 de zile, plătind alte 500.000 IDR. Fii însă atent, pentru că la cererea de viză trebuie încărcată o dovadă de ieșire din țară în termenul de valabilitate al vizei (deci în primele 30 de zile), așa că, dacă zborul respectiv cade în afara primelor 30 de zile de viză, riști ca viza să-ți fie refuzată. Aici găsești câteva soluții posibile.
Vulcanul Inerie.
Dacă vrei să rămâi mai mult de 60 de zile, ai putea ieși din țară și reintra făcând clasica „visa run”, dar eu personal îți recomand în schimb să ceri viza „C1”, care costă 1.500.000 IDR. Această viză poate fi prelungită chiar de două ori, pentru o ședere totală de 180 de zile. Și în acest caz, la cererea de viză trebuie încărcată o dovadă de ieșire din țară în termenul de valabilitate al vizei, plus copia unui extras de cont care să arate că ai cel puțin 2.000 $ pe numele tău. În orice caz, îți recomand să consulți site-ul oficial; de data asta chiar este bine făcut, iar informațiile sunt clare.
Cât despre vaccinurile obligatorii, singurul cerut este cel împotriva febrei galbene, doar dacă vii dintr-o țară cu risc. În plus, când călătoresc, eu recomand mereu hepatita A și hepatita B. Pentru informații actualizate despre vize și altele, îți recomand să verifici și informațiile de călătorie ale ministerului de externe din țara ta (de exemplu, în România, „Condiții de călătorie” de pe site-ul MAE).
Copacii dansatori din Sumba.
Ce să faci și ce să vezi în Indonezia
În acest ghid prețurile sunt exprimate în moneda locală, numită „rupia indoneziană” și adesea prescurtată pur și simplu „IDR”. Cursul de schimb este de aproximativ 1€ = 20.000 IDR. Pentru cursul actual îți recomand să arunci o privire pe această pagină.
Având în vedere geografia Indoneziei, cred că are sens să împart această secțiune pe insule, înainte chiar de a vorbi despre destinațiile de pe ele. Pentru harta de mai jos am aplicat, mai mult sau mai puțin, aceeași logică.
Notă: de mai multe ori de-a lungul ghidului vei găsi linkuri către https://www.alltrails.com/. Dacă vrei să folosești navigarea offline direct din aplicația AllTrails, trebuie să treci la versiunea pro. Poți însă ocoli problema descărcând coordonatele din versiunea desktop a site-ului în format „Google Earth KML” și încărcându-le apoi în Organic Maps, care este, de departe, una dintre aplicațiile mele preferite pentru călătorii.
Răsărit pe vârful Kelimutu, în companie.
SUMATRA
Deși este cea mai mare insulă din Indonezia, Sumatra primește o fracțiune din turismul insulelor mai populare precum Bali, Java și Lombok, dar există totuși un nivel bun de unități de cazare, mai ales în centru și în nord.
Banda Aceh
Banda Aceh, capitala provinciei indoneziene Aceh, se află pe vârful nord-vestic al Sumatrei. Este cunoscută pentru bogatul său patrimoniu islamic, precum și pentru că este singura regiune din Indonezia în care Sharia (legea islamică) este aplicată oficial. Din păcate, orașul se remarcă și prin faptul că a fost unul dintre cele mai devastate de cumplitul tsunami din 2004.
Ce să faci și ce să vezi în Banda Aceh
Pentru majoritatea călătorilor, Banda Aceh nu este altceva decât o oprire obligatorie pentru a ajunge la vecina Pulau Weh, insula aflată în larg față de oraș și pe care localnicii o numesc „Sabang”. Totuși, dacă ajungi în oraș prea târziu ca să mergi direct pe insulă, vrei să-ți întrerupi drumul sau pur și simplu ai chef să petreci timp explorând orașul și împrejurimile lui, ceva de făcut există.
Există câteva monumente dedicate tsunamiului, precum acesta (Google Maps) și PLTD Apung (Google Maps), care funcționează ca muzeu. În centru îți recomand și moscheea Masjid Raya Baiturrahman (Google Maps), unde, pentru 15.000 IDR, poți urca în vârful minaretului, care se înalță deasupra orașului.
În sfârșit, dacă te decizi să închiriezi un scuter, la Pantai Lampuuk (Google Maps) poți face surf sau pur și simplu poți petrece ziua pe plajă, iar mai spre sud se află o cascadă, Wisata Air terjun suhom (Google Maps), care însă, după spusele personalului de la hostel, nu este deloc bine întreținută, și din cauza multei mizerii.
Unul dintre monumentele dedicate tsunamiului.
Cazare în Banda Aceh
Eu am petrecut o noapte la Lala Hostel, nimic extraordinar, dar curat și funcțional. Personalul este foarte amabil și săritor. Recomandat.
Transportul până în Banda Aceh
Singura legătură terestră rezonabilă este cea cu autobuzul spre și dinspre Medan, dar sunt oricum peste 12 ore și, cel puțin în timpul vizitei mele, existau doar autobuze de noapte (Google Maps). Dacă nu ai un buget extrem de limitat, îți recomand să zbori: rezervate din timp, zborurile spre Medan sunt foarte ieftine. Țin de asemenea să subliniez că există zboruri directe spre Kuala Lumpur, în Malaezia, cu AirAsia. Pentru cei care au în minte o călătorie itinerantă în Asia de Sud-Est, în esență, Banda Aceh se potrivește bine ca prima sau ultima oprire în Indonezia.
De la aeroport până în centrul orașului taxiurile cer 100.000 IDR, dar dacă călătorești cu bagaj ușor, poți găsi pe cineva care să te ia pe scuter pentru 50.000 IDR (Google Maps).
Buncăr japonez pe Pulau Weh.
Pulau Weh
Pulau Weh, sau Sabang, este o mică insulă vulcanică la nord de Banda Aceh. Recifele de corali din jur oferă scufundări excelente, dar și, mai simplu, plaje frumoase, fără mulțimile care caracterizează alte zone din Indonezia.
Ce să faci și ce să vezi pe Pulau Weh
Și pe insulă se aplică Sharia. Citisem că bikinii erau interziși și că vinerea, la anumite ore, nu era permis să te scalzi, dar din experiența mea, turiștilor li se permite să facă cam ce vor, iar legea se aplică de fapt doar localnicilor.
Snorkeling și scufundări
Pantai Iboih (Google Maps) și împrejurimile sunt zona cea mai bună pentru snorkeling, precum și locul unde se află majoritatea centrelor de scufundări, în caz că ești interesat (cealaltă variantă este Gapang Beach, aflată la mică distanță). Eu aveam o mică problemă la ureche, așa că nu m-am scufundat, dar doi prieteni mi-au confirmat că recifele de corali sunt în stare bună, iar scufundările excelente. Aici se pot organiza și tururi cu barca pentru snorkeling sau, dacă vrei, poți pur și simplu să închiriezi mască și tub și să alegi varianta pe cont propriu, cum am făcut eu. Închirierea pentru toată ziua costă 20.000 IDR.
Dacă alegi varianta pe cont propriu, îți recomand să mergi pe jos până la această plajă; poteca de-a lungul coastei este trasată pe Organic Maps și oricum este foarte ușor de urmat. Plaja respectivă este practic pustie: când am ajuns nu era nimeni, iar cât am stat acolo a venit o singură barcă cu doi-trei turiști, care au făcut puțin snorkeling înainte să meargă mai departe spre următoarea oprire din turul lor.
Dacă nu ai chef să mergi pe jos, Pantai Teupin Serkui (Google Maps) se află la începutul potecii de-a lungul coastei, este liniștită, are multă umbră și câteva restaurante unde poți mânca la prețuri modeste. De la plajă poți face snorkeling de-a lungul coastei până la Pantai Yulia (Google Maps). Îți recomand să nu traversezi golful până la insula din față, pentru că sunt multe bărci care circulă încoace și încolo și ar putea fi periculos.
Golfulețul mic „pustiu” menționat mai devreme.
Turul insulei
Dacă te decizi să închiriezi un scuter, poți face întregul ocol al insulei într-o singură zi. Drumurile sunt în condiții excelente și traficul este foarte redus. Dacă stai în zona Sabang, poți începe cu buncărul japonez Anoi Itam (Google Maps); cer 3.000 IDR pentru intrare și alți 3.000 IDR pentru parcare. Cum sugerează și numele, este un buncăr construit de japonezi în timpul ocupației din cel de-al Doilea Război Mondial; sincer, nu e prea mult de văzut, dar, ținând cont de preț, te poți opri să arunci o privire.
Îți recomand apoi să continui spre vulcanul Jaboi (Google Maps), unde cer 20.000 IDR de la străini și oferă un ghid contra cost, dar nu este deloc necesar. Există mai multe poteci, iar eu îți recomand să urmezi indicațiile pentru kawah 4, care duce la craterul mic (poteca este trasată și pe Organic Maps).
Vulcanul Jaboi
Scurta drumeție este drăguță și plăcută, mai ales dacă nu ai mai văzut niciodată un peisaj vulcanic. Eu am făcut-o în șlapi și, să zicem, poate ar fi mai bine să ai o pereche de pantofi; în plus, dacă e o zi deosebit de caldă, între valurile de căldură care vin din sol și căldura de afară te prăjești la propriu! Așa că măcar încearcă să eviți orele din mijlocul zilei. Nu departe sunt și niște izvoare termale (Google Maps), dar eu eram deja destul de încins și nu mi s-a părut tocmai cazul să merg. Totuși, sunt sigur că seara sau poate într-o zi ploioasă pot fi, cu siguranță, un loc plăcut de vizitat.
Următoarea oprire este Pasir Putih Beach (Google Maps), cunoscută și ca „White Sand Beach”. Plaja este foarte drăguță și nu era nimeni nici duminică, dar, din păcate, fiindcă nu există resorturi care să se ocupe de întreținere, nu este printre cele mai curate. Puțin mai la nord, de-a lungul coastei, se află Wisata Gua Sarang (Google Maps), o atracție deosebit de populară printre turiștii locali. Sunt peșteri naturale cu o serie de „Photo spots” pe care localnicii le adoră; eu nici n-am intrat, dar te las pe tine să judeci. Același lucru e valabil și pentru Kilometer Nol Monument (Google Maps), care marchează punctul cel mai nordic al Indoneziei; mie mi s-a părut un rahat, dar vezi tu! În sfârșit, ai putea da o fugă până la cascada Pria Laot (Google Maps); am fost în weekend, cu toți copiii de pe insulă acasă de la școală, așa că era super aglomerată și, să zicem, ca de multe ori în Indonezia, curățenia nu era dintre cele mai bune. Dacă totuși cauți puțină răcoare în timpul zilei și eviți weekendul, nu e chiar așa de rău.
White Sand Beach.
Cazare pe Pulau Weh
Eu am luat o cameră la Pondok Simpang Tiga, cameră foarte ieftină cu aer condiționat. Personalul a fost foarte amabil, mi-a găsit un scuter nou-nouț cu 100.000 IDR pe zi, iar în ziua în care am plecat m-a dus chiar și gratis până la port. Totuși, dacă ești dispus să cheltui ceva mai mult, există cu siguranță variante mai bune.
În timpul șederii pe insulă m-am împrietenit cu câțiva tineri din personalul de la Casa Nemo Beach Resort & Spa și am petrecut acolo mai mult de câteva seri. Locul de cazare este foarte frumos și, deși nu-i fac reclamă online, au un dormitor comun la prețuri interesante. Oricum, proprietatea dă direct spre mare și nu e deloc rău.
Transportul până pe Pulau Weh
Din portul Banda Aceh (Google Maps) există cel puțin două-trei plecări în fiecare zi, atât cu feribotul (cam 2 ore, 35.000 IDR), cât și cu speedboat-ul (cam 30 de minute, 100.000 IDR). Orarele par să se schimbe des, așa că îți recomand să consulți pagina de Instagram Discover Sabang, unde sunt postate zilnic în stories. Ca să ajungi la port din oraș poți folosi pur și simplu Grab sau Gojek, dar să știi că vei fi lăsat în fața portului și, la fel, la întoarcere trebuie neapărat să ieși din port ca să folosești cele două aplicații, altfel trebuie neapărat să iei un taxi tradițional. Oricum sunt mai puțin de cinci minute pe jos, deci nu e absolut nicio problemă, doar dacă nu călătorești cu bagaje foarte grele.
Odată ajuns în portul insulei, am găsit pentru 50.000 IDR o cursă cu scuterul până la guesthouse. Taxiurile cereau dublu, deși, bineînțeles, depinde unde intenționezi să te cazezi pe insulă. Privind retrospectiv, aș fi închiriat un scuter direct în port și asta îți recomand să faci dacă călătorești cu bagaj suficient de ușor. Mai ales că pe insulă nu există niciun fel de transport public.
Cascada Pria Laot.
Medan
Notă: Medan, Bukit Lawang, Berastagi și Lacul Toba formează un circuit bine stabilit printre călători, atât de bine încât există o adevărată rețea de taxiuri partajate care face naveta între destinații. Unii, mai ales familiile, decid chiar să angajeze un șofer privat pentru vreo zece zile. Dacă ești interesat, pe Backpacking Sumatra (Indonesia) sau Indonesia Backpackers ar trebui să reușești să găsești fără prea multe probleme câteva numere de WhatsApp. Alternativ, multe locuri de cazare au cu siguranță câteva contacte și i-ai putea întreba direct pe cei care le administrează. O ultimă variantă este să contactezi, prin WhatsApp, folosind numărul pe care îl găsești la link, Bagus Holidays Taxi. Din câte mi s-a spus, de obicei se plătește o sumă fixă pe zi plus benzina. În sfârșit, ai putea lua în calcul ideea de a închiria un scuter la Medan, cum au făcut doi prieteni. AXE RENTAL MOTOR MEDAN este adesea recomandat și, dacă vrei, livrează vehiculul chiar și la aeroport.
Capitala Sumatrei de Nord este al treilea cel mai mare oraș din Indonezia, dar nu are mare lucru de oferit călătorului de rând. Aglomerat și murdar, majoritatea călătorilor ajung de obicei în oraș și pleacă în aceeași zi.
Kantor Pos Medan.
Ce să faci și ce să vezi în Medan
Dacă te decizi să petreci o zi în oraș, în centru există câteva clădiri coloniale precum Old City Hall (Google Maps) și Kantor Pos Medan (Google Maps). Eu am trecut pe acolo ieșind din gară, nimic extraordinar. Cred că merită în schimb vizitată Tjong A Fie Mansion (Google Maps), care este, în esență, copia Blue Mansion din George Town din Malaezia. Pe aceasta din urmă o vizitasem cu două săptămâni înainte, așa că n-am simțit nevoia să merg, dar cred că poate fi interesantă sau cel puțin a fost vizita din Malaezia. Tjong A Fie, magnatul numit și Rockefeller al Estului, își petrecea de fapt mult timp la Medan și pusese să se construiască o replică a reședinței sale principale. Vizita ghidată costă 35.000 IDR.
Nici la moscheea Masjid Raya Medan (Google Maps) n-am fost, dar este adesea recomandată. Proiectată de un arhitect olandez care a amestecat stiluri marocane, europene, din Orientul Mijlociu și malaeziene, pare foarte impresionantă. La mică distanță se află Istana Maimun / Maimoon Palace (Google Maps), dar recenziile cu siguranță nu sunt entuziaste; se pare că se pot vizita două camere în total, care însă au fost umplute cu suveniruri.
În sfârșit, Maha Vihara Maitreya (Google Maps), chiar în afara orașului, este unul dintre cele mai mari temple budiste din țară.
Old City Hall.
Cazare în Medan
Dacă te decizi să petreci noaptea în oraș, RedDoorz Hostel @ Capsule Inn Medan nu e deloc rău. Am petrecut acolo o noapte, venind din Banda Aceh. Locul este curat, iar poziția nu e prea departe nici de centru, nici de autogară. Dacă în schimb ai un zbor dimineața devreme sau, din orice motiv, vrei să stai în apropierea aeroportului, îți recomand My Studio Hotels Kualanamu Airport Medan, poziție strategică pentru oricine vrea să evite să ajungă până la urmă în oraș, cu toate consecințele de rigoare. Oferă și un serviciu de navetă spre aeroport.
Transportul până în Medan
Cum am spus deja, există autobuze de noapte care sosesc din Banda Aceh, dar un zbor, dacă este rezervat din timp, costă puțin mai mult și îți economisește destul de mult timp. De la aeroport există un tren rapid foarte comod, care merge direct la gara centrală (Google Maps) și invers, pentru 40.000 IDR, cu plecări destul de frecvente (găsești orarele pe Google Maps). Alternativ, există autobuze DAMRI spre alte destinații din oraș.
Urangutan la Bukit Lawang.
Bukit Lawang
Bukit Lawang este cunoscut ca unul dintre puținele locuri din lume unde poți observa aproape cu certitudine urangutani în libertate. Totul a început cu un program de reintroducere încheiat oficial în îndepărtatul 2001. Din păcate, de fapt, localnicii nu au încetat niciodată să aibă grijă de urangutani, care știu foarte bine că pot găsi ușor hrană în apropierea taberelor unde dorm turiștii. Am văzut personal urangutani venind să-și ia resturile de la diversele mese. Fie că ne place sau nu, economia locală depinde în întregime de prezența lor, stimulentele sunt destul de clare. În esență, deși sunt „liberi” și trăiesc în habitatul lor natural, este vorba practic de urangutani semi-sălbatici. Corect? Greșit? Indiferent? Alegerea ta.
Bat Cave.
Ce să faci și ce să vezi în Bukit Lawang
Excursiile în parcul național Gunung Leuser pentru a vedea urangutanii sunt, evident, activitatea numărul unu la Bukit Lawang. Totuși, cu un pic de noroc poți vedea și alte animale. De exemplu, pe lângă vreo zece urangutani, am văzut o grămadă de Thomas’s leaf monkey, macaci și doi giboni.
Sunt oferite opțiuni pentru toate gusturile (aici găsești câteva programe standard), de la excursii de o zi – în care, în esență, te întorci să dormi în confortul propriei guesthouse – până la excursii de două, trei sau mai multe zile – în timpul cărora noaptea o petreci în interiorul parcului, în locuri foarte spartane, dar, până la urmă, nu chiar atât de rele dacă ai un minim de spirit de adaptare.
Eu am ales turul de trei zile și două nopți, care se încheie cu rafting, pentru care aproape toate agențiile cer oficial 170 € de persoană, dar se poate plăti mult mai puțin. Împreună cu alți doi tineri cunoscuți la guesthouse (Jhony’s Backpacker) am plătit cam 130 € de persoană, tocmindu-ne pe loc. Vorbesc de trekking, dar în realitate nu se merge prea mult pe jos, ba chiar dimpotrivă, se merge foarte puțin. Una peste alta a fost o experiență plăcută. Dacă cauți ceva mai autentic, probabil ar fi mai bine să te uiți în altă parte sau să organizezi ceva personalizat; ghizii sunt dispuși să se aventureze în junglă cât îți place, săptămâni întregi, având și mai multe șanse să vezi animale mai timide, precum tigrul de Sumatra 🙂 Mi s-a spus că, dacă vrei, se poate organiza traversarea până la Ketambe.
Mama urangutan și puiul, în timp ce mănâncă resturile.
Nu mai e mare lucru de făcut la Bukit Lawang. Am fost la Bat Cave (Google Maps), dar nu e nimic deosebit și, în plus, cer 25.000 IDR ca să intri. Ai putea, în schimb, să dai o fugă la piața locală (Google Maps) sau pur și simplu să faci baie împreună cu localnicii lângă podul pietonal care traversează satul (Google Maps).
Notă: îți recomand să retragi numerar la Medan înainte de a ajunge la Bukit Lawang, pentru că aici bancomatele nu sunt de încredere, dacă nu chiar absente cu totul.
Cazare în Bukit Lawang
Eu am dormit la Jhony’s Backpacker înainte și după trekking, cazare de bază, dar extrem de ieftină și, una peste alta, deloc rea. Am făcut trekkingul tot cu Jhony. Un personaj puțin ciudat, dar cinstit și amabil.
Transportul până în Bukit Lawang
Spre și dinspre Medan, în timpul zilei, există legături frecvente cu microbuze portocalii care pleacă din acest punct (Google Maps). Sunt parcate pe marginea drumului în fața brutăriei și sunt ușor de recunoscut. Străinilor le cer 50.000 IDR. Nu te duce la Terminal Pinang Baris Medan (Google Maps), așa cum sugerează unii, pentru că mafia locală va încerca să te facă să plătești și mai mult. Ultima oprire este terminalul din Bukit Lawang (Google Maps). Alternativ, există taxiurile partajate, așa cum am descris mai devreme.
Thomas’s leaf monkey.
Tangkahan și Ketambe
Tangkahan și Ketambe sunt două alternative mai puțin turistice pentru oricine vrea să evite „mulțimile” de la Bukit Lawang și să aibă potențial o experiență mai etică. Nu am vizitat niciuna dintre ele, așa că ia ce urmează cu rezerve. Ketambe este, sub anumite aspecte, satul geamăn al Bukit Lawang; și aici guvernul indonezian derulase un program de reintroducere a urangutanilor și construise o serie întreagă de unități de cazare, făcându-l de fapt o altă intrare oficială în Parcul Național Gunung Leuser. Fiind însă mult mai incomod de ajuns decât Bukit Lawang, de-a lungul anilor s-a dezvoltat mult mai puțin ca destinație turistică și, din câte mi s-a relatat, tocmai de aceea păstrează o atmosferă mult mai autentică. Dacă ești interesat, găsești informații detaliate despre cum să ajungi la Ketambe cu transportul public pe această pagină.
Tangkahan se află în schimb la mică distanță de Bukit Lawang; odată cu îmbunătățirea recentă a drumului, cele două sate sunt la puțin peste o oră distanță cu mașina. Aici, pe lângă posibilitatea de a vedea urangutani, există și un proiect de conservare dedicat elefanților. Din păcate, până nu demult era posibil să te plimbi călare pe elefanți. Lucrurile par să se fi schimbat recent, dar unele recenzii rămân totuși negative. Oricum, poți pur și simplu să organizezi câteva trekkinguri în junglă sau să vizitezi câteva cascade, totul într-un context care ar trebui să fie mai puțin turistic decât la Bukit Lawang. La această pagină găsești o mulțime de informații.
Berastagi
Berastagi, în inima Karo Highlands și înconjurată de vulcani activi, oferă peisaje pitorești, un climat plăcut tot anul și este o oprire excelentă pentru a-ți întrerupe drumul spre lacul Toba. Chiar înainte de a ajunge la Berastagi, dacă ai un șofer sau călătorești cu scuterul, poți lua în calcul să te oprești la cascada Air Terjun Teroh-Teroh Petar (Google Maps).
Ce să faci și ce să vezi în Berastagi
În centrul orașului Berastagi nu e mare lucru de văzut; îți recomand să dai o fugă până la micul muzeu dedicat culturii Karo Batak, adică populația indigenă a podișului (Google Maps); nu e nimic extraordinar, dar intrarea costă doar 8.000 IDR și, de vreme ce ești acolo, dă o fugă și la piața din apropiere (Google Maps). Chiar în afara orașului se află Taman Alam Lumbini (Google Maps), un templu budist care mi-a fost recomandat de personalul de la guesthouse, dar în care nu am fost.
Muzeul dedicat culturii Karo Batak.
Mount Sibayak
Vulcanul Sibayak este o drumeție frumoasă, deloc solicitantă, care se poate face comod din Berastagi (All Trails). Intrarea pentru străini costă 20.000 IDR, de plătit la începutul potecii principale (Google Maps). Eu am urcat duminică dimineața și era o groază de lume în corturi. Medan nu e prea departe, iar pentru localnici este o excursie foarte populară de făcut în weekend.
Oricum, nu este deloc necesar să te alături unui tur ghidat. Mai degrabă, dacă vrei să urci ca să vezi răsăritul, cum decid mulți să facă, în funcție de locul unde stai ar putea fi nevoie să organizezi transportul (în timpul zilei există microbuze care pleacă din centru). Eu am mers pe jos direct de la guesthouse. Odată ajuns la crater, în loc să te întorci pe aceeași potecă, ai putea coborî în direcția satului unde se află băile termale (All Trails).
Mount Sibayak cu Mount Sinabung în fundal.
Oricum, în „satul cu băi termale” sunt o mulțime de unități; eu, cam la întâmplare, am ajuns la Mitra Sibayak Hot Spring (Google Maps). Intrarea costă 15.000 IDR și, una peste alta, îl recomand. După o baie termală binemeritată, tot pe jos m-am întors la guesthouse, dar, dacă vrei, există obișnuitele microbuze locale care fac naveta spre Berastagi pentru 7.000 IDR (Google Maps).
Satul cu băi termale văzut de sus.
Mount Sinabung
Gunung Sinabung a fost deosebit de activ în ultimii ani și de aceea este închis publicului; urcarea la crater este în prezent interzisă. Dacă lucrurile se vor schimba în viitor, sunt sigur că ar putea fi o drumeție frumoasă. Cere informații actualizate odată ajuns la fața locului. Aici găsești detaliile potecii (All Trails).
Cazare în Berastagi
Eu am dormit la Sibayak Multinational Rest House și o recomand cu căldură. Camera în care am stat eu a văzut vremuri mai bune, dar grădina exterioară, ospitalitatea familiei și mâncarea excelentă la prețuri cinstite o fac o variantă excelentă. În plus, pentru cei dispuși să meargă ceva mai mult pe jos, cum am spus deja, se poate face excursia la vulcan pornind direct de la guesthouse.
Transportul până în Berastagi
De la Bukit Lawang am luat „tourist bus”, adică taxiul partajat, plătind 200.000 IDR. Din câte știu eu, transportul public nu este o opțiune, sau cel puțin nu fără să te întorci la Medan, de unde există apoi legături directe spre Berastagi.
Lacul Toba.
Lacul Toba
Lacul Toba este cel mai mare lac vulcanic din lume, măsoară aproximativ 100 de kilometri în lungime și 30 în lățime. Principala zonă turistică este satul Tuk-Tuk, care se află pe insula Samosir, în mijlocul lacului, epicentrul culturii Batak. Malurile lacului Toba oferă un refugiu liniștit călătorilor care caută câteva zile de relaxare.
Ce să faci și ce să vezi la Lacul Toba
Ca și în cazul Berastagi, chiar înainte de a ajunge la Lacul Toba, dacă ai un șofer sau călătorești cu scuterul, poți lua în calcul să te oprești la cascada Air Terjun Sipiso Piso (Google Maps), care, cu cei 120 de metri înălțime, este printre cele mai înalte cascade din țară, și la Bukit Gajah Bobok (Google Maps), unde există un punct panoramic frumos.
La Tuk-Tuk, deplasându-te pe jos, fără să închiriezi neapărat un scuter, ai putea vizita Huta Siallagan (Google Maps), unde se pot vizita case Batak tradiționale; intrarea costă 10.000 IDR. Pe drum găsești și Museum Sipalakka (Google Maps), intrarea costă 10.000 IDR și se pot vedea multe lucrări în piatră.
Batak Museum.
De cealaltă parte a Tuk-Tuk se află în schimb Tomok Market (Google Maps), unde se vând mai ales suveniruri, Desa Wisata Tomok Parsaoran (Google Maps), unde se pot vedea case Batak tradiționale (în timp ce treceam, cântau muzică tradițională), Old Tomb Of King Sidabutar (Google Maps), unde se află mormintele câtorva familii nobile Batak, și, în sfârșit, Batak Museum (Google Maps). După părerea mea, nimic din toate acestea nu este extraordinar, mai ales fără un minim de context. Poate că, plătind un ghid, vizita poate fi potențial mai interesantă.
Dacă te decizi să închiriezi un scuter sau poate să te alături unui tur organizat, te poți aventura mai departe și da o fugă la Parhallow viewpoint and coffee shop (Google Maps), Pengrajin Ulos Samosir (Google Maps), care este un alt sat tradițional, punctul panoramic Bukit Holbung Samosir (Google Maps) și cascada Efrata Waterfall (Google Maps). Eu personal nu am fost în niciunul dintre aceste locuri, pentru că am preferat să lenevesc pe malul lacului și să vizitez doar obiectivele din jurul Tuk-Tuk.
Mormintele familiilor nobile Batak.
Cazare la Lacul Toba
Am dormit la Laster Jony’s, camere drăguțe pe malul lacului, într-o zonă foarte liniștită. Personal amabil și restaurant excelent la prețuri cinstite. De încercat absolut, dacă e sezon, Avocado shake-ul! Recomandat.
Transportul până la Lacul Toba
Dacă ajungi cu taxiurile partajate (eu am plătit 200.000 IDR de la Berastagi), vei fi lăsat la debarcaderul din Parapat (Google Maps), unde există legături frecvente în timpul zilei spre Tuk-Tuk pentru 25.000 IDR. Odată urcat pe barcă, ți se va cere unde stai și, în funcție de asta, ți se va spune când să cobori. Barca face de fapt mai multe opriri și vei fi pus să cobori la debarcaderul cel mai apropiat de locul tău de cazare. Dacă ajungi cu scuterul, poți lua podul de pe cealaltă parte a insulei sau feribotul local (Google Maps).
De la și spre Medan, taxiul partajat costă 150.000 IDR, unele guesthouse-uri cer mai mult; poți foarte bine să-ți rezervi doar feribotul și apoi să plătești transferul direct la Bagus Taxi (Google Maps). Transferul zilnic pleacă pe la 10:00, așa că trebuie neapărat să iei prima barcă de la Tuk-Tuk la Parapat. Sunt sigur că există și autobuze locale care acoperă traseul, dar nu am informații în acest sens. Este de asemenea posibil să-ți rezervi autobuzul care acoperă traseul Medan – Bukittinggi/Padang și face oprire la Parapat, dar sunt cam 16 ore de drum (sau mai mult)!
Dacă intenționezi să continui călătoria spre Padang, îți recomand să te întorci la Medan și apoi să zbori la Padang, doar dacă nu ai un buget limitat.
Lacul Toba.
Padang
Padang este capitala provinciei West Sumatra, precum și nodul de transport pentru oricine vrea să ajungă la insulele Mentawai. Orașul nu are mare lucru de oferit călătorului de rând, dar te poți totuși ține ocupat o jumătate de zi înainte sau după ce ai vizitat insulele.
Ce să faci și ce să vezi în Padang
Zona de-a lungul râului (Google Maps) nu e chiar așa de rea, există un mic templu budist Kelenteng See Hin Kiong (Google Maps) și, dacă vrei, poți traversa râul și merge pe jos până la Siti Nurbaya Hills (Google Maps).
Mi s-a spus că Pantai Air Manis (Google Maps) oferă surf bun și potențial o plajă frumoasă unde să petreci câteva ore, dar, din păcate, aflându-se atât de aproape de oraș, pare să aibă probleme serioase de curățenie.
Dacă ai ocazia, îți recomand să dai o fugă și la moscheea Masjid Raya Syekh Ahmad Khatib Al-Minangkabawi Sumatera Barat (Google Maps); seara, când este luminată, nu e deloc rău! Dacă stai departe, vezi tu dacă merită să faci drumul ca să ajungi acolo.
Moscheea Masjid Raya Syekh Ahmad Khatib Al-Minangkabawi Sumatera Barat
Cazare în Padang
Kokos Hostel Padang City este hostelul numărul unu din oraș. Loc excelent, personal extrem de amabil și poziție excelentă, la doi pași de port, de unde pleacă navele rapide spre insulele Mentawai. Poate cam scump pentru Indonezia, dar clar o variantă excelentă. Eu am petrecut o noapte și la Mandeh Guesthouse Padang, o guesthouse foarte locală la periferia orașului. Familie amabilă și ospitalieră. Raport calitate-preț excelent.
Transportul până în Padang
Cu avionul există în fiecare zi mai multe zboruri directe spre Medan, la nord, și Jakarta, la sud; rezervate din timp, sunt foarte ieftine. De la aeroport există în schimb legături cu autobuzul spre centrul „Kota Padang” pentru 30.000 IDR; nu știu exact unde ești lăsat, pentru că eu personal am împărțit un Grab. Există și un tren aproximativ la fiecare două ore, care costă doar 10.000 IDR, orarele sunt pe Google Maps. După părerea mea, având în vedere costurile zborurilor, singurele legături terestre rezonabile sunt cele spre Bukittinggi și Valea Harau, despre care voi vorbi mai încolo. Dacă vrei, există autobuze directe atât spre Medan, la nord, cât și spre Jakarta, la sud, dar în ambele cazuri sunt peste 20 de ore de petrecut în autobuz!
Capul familiei din casa în care am dormit în Mentawai.
Insulele Mentawai
Insulele Mentawai, în largul coastei de vest a Sumatrei, în Indonezia, sunt faimoase mai ales printre surfiști; aceste insule oferă într-adevăr unele dintre cele mai bune spoturi de surf din lume.
Aici nu sunt însă doar valuri: pădurile tropicale luxuriante, plajele neatinse și mai ales cultura unică a indigenilor Mentawai fac aceste insule fascinante pentru orice călător.
Ce să faci și ce să vezi în Insulele Mentawai
Eu nu sunt surfist, așa că nu am informații prea detaliate în această privință, știu doar că aici surful nu este prea ieftin: doar permisul pentru a intra în apă cu o placă de surf costă 2.000.000 IDR (valabil 15 zile) și oricum se pare că trebuie să apelezi la surf camps/resorturi cu prețuri nu tocmai de hosteluri. Te încurajez să faci niște cercetări.
Ritual șamanic.
Turul tribului Mentawai
Am participat în schimb la „Turul tribului Mentawai” pe insula Siberut (Google Maps). Mentawaii sunt vânători-culegători seminomazi, mulți dintre ei trăiesc încă o viață foarte tradițională. În general tururile durează trei nopți și patru zile, adică intervalul de timp dintre o barcă rapidă și alta (legăturile spre Padang nu sunt zilnice).
Eu nu am făcut cercetări prea serioase înainte să plec; în perioada aceea călătoream cu alți tineri și, de data asta, m-am limitat să urmez grupul. Am plătit 3,5 milioane pentru turul de patru zile și trei nopți (inclusiv biletul dus-întors de la Padang). Turul a fost organizat de un anume Agus, care nu mi s-a părut deloc o persoană genuină, în schimb Gejeng (ghidul nostru) mi s-a părut o persoană minunată. Acesta din urmă încearcă să-și creeze propriul cerc de clienți fără să mai depindă de Agus pentru muncă, poți să-l contactezi direct prin Instagram.
Revenind la tur, de obicei toate cele trei nopți se petrec în junglă, ca oaspete în câteva familii locale, iar în timpul zilei se fac activități precum pescuitul, trekking în pădure, culesul larvelor, prepararea sago sau sagu (o plantă locală din care localnicii obțin o făină) etc. etc. Noi am ajuns să petrecem o singură noapte în junglă, pentru că în sat urma să aibă loc o ceremonie importantă la care am vrut să participăm. Dansuri, cântece, animale sacrificate și niște exorcizări, pe scurt, o experiență unică, ca să nu spun mai mult! În esență, tururile sunt extrem de personalizabile.
Prepararea sagului.
Alte insule din apropiere
Ai putea combina vizita insulei Siberut cu vecina Sipura (Google Maps). Cele două insule sunt legate pe mare de o barcă de cel puțin două ori pe săptămână, așa că nu e nevoie să te întorci la Padang. În zona de nord se află portul (Google Maps) și principala așezare, care se laudă cu mai mult de câteva guesthouse-uri. Nu am fost, dar se pare că plajele sunt neatinse, iar turismul de masă este încă departe. Aici găsești un articol.
În încheiere, pentru oricine vrea să iasă din itinerariile turistice clasice, arhipelagul Hinako, la nord de Mentawai, este o altă destinație interesantă. Insula Nias (Google Maps) are un aeroport, ceea ce o face mult mai accesibilă. Aici găsești un articol. De acolo se poate ajunge la insule și mai îndepărtate, precum Asu. Aici găsești un articol.
Transportul până în Insulele Mentawai
Barca rapidă „Mentawai Fast Ferry” pleacă din acest punct din Padang (Google Maps) și, după o scurtă oprire mai la nord, ajunge în satul de unde pleacă tururile (aici găsești locația: Google Maps). Sunt aproximativ 3–6 ore, în funcție de condițiile mării. Dacă vrei, există și feribotul lent, care însă durează cam 12 ore. Pe această pagină găsești un articol care pare să fie actualizat frecvent, dar îți recomand insistent să confirmi totul odată ajuns la fața locului.
Râul pe care l-am urcat în timpul turului.
Valea Harau
Valea Harau, adesea numită „Yosemite” al Indoneziei, cu orezăriile ei luxuriante, pereții verticali impunători de stâncă și cascadele, oferă o mostră din Indonezia rurală și peisaje unice, ca să nu spun mai mult.
Valea Harau.
Ce să faci și ce să vezi în Valea Harau
Îți recomand cu căldură să închiriezi un scuter și să vizitezi diversele cascade din împrejurimi, savurând peisajul minunat care caracterizează valea. Dacă nu a plouat recent, poți începe cu cascada Sarasah Tanggo (Google Maps). Poți parcurge cu ușurință drumul de pământ cu scuterul, altfel îți recomand să parchezi la baraj și să continui pe jos (Google Maps). Continuă apoi spre cascada Sarasah Donat (Google Maps) și cascada Sarasah Murai 7 Tingkat (Google Maps). Pe aici prin apropiere ar trebui să se afle „faimosul” punct panoramic care oferă priveliști frumoase asupra văii; poteca este trasată pe Organic Maps, dar se pare că este foarte abruptă, iar tinerii cu care călătoream nu erau interesați, așa că nu am urcat. În sfârșit, vizitează cascada Sarasah Bunta (Google Maps), unde, dacă vrei, poți face baie. La mică distanță se află un punct panoramic drăguț unde ai putea merge spre sfârșitul după-amiezii (Google Maps) ca să închei ziua. Alternativ, te poți alătura unui tur, toate guesthouse-urile îl pot organiza.
Cascada Sarasah Murai 7 Tingkat.
Dacă ai timp și chef, poți lua în calcul și să ieși din vale. Noi am condus până la un pod cunoscut printre localnici (Google Maps), dar sincer nu cred că merită. O altă destinație adesea recomandată este lacul Kapalo Banda Taram (Google Maps).
Podul Kelok 9.
Cazare în Valea Harau
În ciuda impresiei pe care o ai căutând puțin pe Booking, în vale există multe guesthouse-uri. Eu am împărțit un bungalow cu alți doi tineri la Abdi Homestay (Google Maps) și o recomand. Loc frumos, înconjurat de verdeață, proprietarul este foarte amabil, vorbește o engleză excelentă, iar închirierea scuterelor este ieftină. Cina, delicioasă. Poți rezerva direct prin WhatsApp la numărul pe care îl găsești pe pagina lor de Instagram. O altă guesthouse adesea recomandată este Limpato Homestay (Google Maps).
Transportul până în Valea Harau
De la Padang există microbuze directe care pleacă frecvent din acest punct (Google Maps). Eu am luat compania Sinamar, 4–5 ore și 30.000 IDR. Ești lăsat la intersecția care duce spre vale, în acest punct (Google Maps). De aici mototaxiurile cer 50.000 IDR. Dacă vii din Bukittinggi, microbuzul respectiv trece prin autogara din acest punct (Google Maps).
Cascada Sarasah Tanggo.
Bukittinggi
Încastrată între platourile din Sumatra de Vest, Bukittinggi este un oraș plăcut cu clima răcoroasă. Aflându-se aproximativ între Padang și Valea Harau, devine o oprire intermediară excelentă pentru oricine vrea să-și întrerupă drumul.
Piața Ceasului.
Ce să faci și ce să vezi în Bukittinggi
Sincer, deși plăcut, orașul nu este nimic extraordinar, iar dacă ai puțin timp îți recomand să-ți petreci timpul în altă parte. În oraș poți totuși vizita iconica piață a ceasului și împrejurimile, Jam Gadang Bukittinggi (Google Maps), Japanese Tunnel (Google Maps), adică un sistem de galerii care servea drept buncăr în timpul ocupației japoneze, intrarea costă 25.000 IDR, dar nu există niciun fel de informații. Găsești în schimb o panoramă frumoasă asupra Sianok Valley (Google Maps) cu vulcanul Singgalang în fundal (era închis pentru că era prea activ, dar în mod normal se poate urca pe vârf AllTrails). De la ieșirea din tuneluri, dacă vrei, ai putea merge pe „micul Zid Chinezesc” până la acest punct panoramic (Google Maps); poteca este clar trasată pe Organic Maps. Nu am fost la Fort De Kock (Google Maps) pentru că vinerea este închis; intrarea include și accesul la grădina zoologică Taman Margasatwa dan Budaya Kinantan (Google Maps), care însă are recenzii foarte proaste.
În sfârșit, ai putea închiria un scuter și vizita câteva atracții din afara orașului, precum palatul Istano Basa Pagaruyung (Google Maps) și cele două muzee Rumah Tuo Kampai nan Panjang (Google Maps) și Bustanul Arifin PDIKM (Google Maps).
Tunelurile japoneze.
Cazare în Bukittinggi
Eu am împărțit un adevărat apartament cu alți doi tineri, așa că nu aș ști ce altceva să-ți recomand. Kareem Syariah Hostel Bukittinggi pare însă să ofere camere ieftine și curate într-o poziție excelentă.
Transportul până în Bukittinggi
De la Valea Harau există autobuze cam la fiecare jumătate de oră cu compania Sarah (Google Maps), cer 20.000 IDR. Spre și dinspre Padang poți lua microbuzul despre care am vorbit mai devreme și pur și simplu cobori când ajungi la Bukittinggi (Google Maps). În sfârșit, există legături directe de la aeroportul din Padang; nu știu cât de frecvente sunt plecările, costă 25.000 IDR.
Sianok Valley.
JAVA
Cu peste 140 de milioane de locuitori, Java nu este doar cea mai dens populată insulă din Indonezia, ci și una dintre cele mai dens populate zone din lume. Datorită și apropierii de Bali, insula este destul de turistică, în special partea de est, unde se află faimoșii vulcani Bromo și Ijen, dar și frumoasa Yogyakarta cu faimoasele ei temple.
Jakarta
Cu cei peste zece milioane de locuitori ai săi, Jakarta este capitala economică a țării și, tehnic, încă capitala politică a Indoneziei, dar guvernul mută capitala într-un oraș nou numit Nusantara, situat în Kalimantan de Est, pe insula Borneo.
Monas.
Ce să faci și ce să vezi în Jakarta
Dacă pentru călătoria ta în Indonezia ai puțin timp, sincer cred că ți-ar prinde mai bine să-ți petreci timpul în altă parte. Ca în orice oraș mare, găsești free walking tours, care sunt o modalitate interesantă de a petrece câteva ore; am făcut unul cu GuruWalk și nu a fost deloc rău.
Dacă preferi varianta pe cont propriu, în centrul istoric al orașului există mai multe clădiri în stil colonial, în special în jurul pieței Taman Fatahillah (Google Maps), unde, dacă vrei, poți vizita Muzeul istoriei Jakartei (Google Maps); intrarea este foarte ieftină. Îți recomand și apropiatul Muzeu al Băncii Indoneziei (Google Maps) și, la mică distanță, un templu budist (Google Maps).
Deplasându-te mai spre sud, poți vizita Monas (Google Maps), faimosul obelisc care comemorează independența indoneziană față de olandezi; se poate chiar urca în vârf, dar de multe ori trebuie să stai la coadă. De aici poți continua spre moscheea Istiqlal (Google Maps), una dintre cele mai mari din lume, vizitabilă zilnic cu excepția vinerii, și, de cealaltă parte a străzii, catedrala din Jakarta (Google Maps). Nu sunt un iubitor de artă modernă și contemporană, dar, în caz că ești, muzeul MACAN (Google Maps) este adesea recomandat.
În încheiere, la sud de oraș, în jurul monumentului Pancasila Fire Monument TMII (Google Maps), se află un parc enorm cu multe muzee; nu am fost, dar doi localnici mi-l recomandaseră.
Catedrala din Jakarta.
Cazare în Jakarta
Eu am petrecut câteva nopți la Wonderloft Hostel Kota Tua, hostel excelent și ieftin în inima centrului istoric din Jakarta. Dacă vrei să petreci o zi sau două în oraș, îl recomand.
Transportul până în Jakarta
Având în vedere importanța ei economică, Jakarta are legături aeriene directe spre nenumărate aeroporturi din Indonezia. Aeroportul este conectat cu centrul orașului atât cu trenul, cât și cu autobuzul; cea mai bună variantă depinde de locul unde intenționezi să te cazezi.
Și pe cale terestră există conexiuni directe cu autobuzul spre zeci și zeci de orașe, inclusiv Denpasar, în Bali, și Padang, în Sumatra (cam 24 de ore de drum!). Există de asemenea legături comode cu trenul spre multe orașe de pe insula Java.
Piața Taman Fatahillah.
Bogor
Bogor, la cam o oră spre sud de Jakarta, faimos pentru clima mai răcoroasă și grădinile botanice, poate fi o excursie în afara orașului, dacă stai în capitală, sau o destinație de sine stătătoare.
Ce să faci și ce să vezi în Bogor
Iconica Grădină Botanică din Bogor (Google Maps), una dintre cele mai vechi din Asia de Sud-Est, este o vizită obligatorie. În interior se află și palatul prezidențial, care însă nu poate fi vizitat (Google Maps). Deși este fără îndoială un loc plăcut unde să petreci câteva ore, nu te aștepta la nimic extraordinar; intrarea costă 25.000 IDR.
În rest, nu e mare lucru de făcut în oraș; eu de fapt am petrecut acolo doar o noapte și apoi am plecat la Bandung. Dacă în schimb ești dispus să închiriezi un scuter și să vizitezi împrejurimile Bogorului, ai putea merge la templul hindus Pura Parahyangan Agung Jagatkarta (Google Maps), la cascada Air Terjun Curug Nangka (Google Maps) sau să urci în vârful Mt Salak (Google Maps) (All Trails).
Palatul prezidențial.
Cazare în Bogor
Eu am dormit la Rion Hostel Bogor, hostel excelent, poziție bună, personal amabil și săritor. Foarte recomandat. O altă variantă este GIO Guesthouse Bogor.
Transportul până în Bogor
De la Jakarta există conexiuni foarte frecvente cu trenul, orarele sunt și pe Google Maps. De la aeroportul din Jakarta până la Terminal Damri (Google Maps) și invers există de asemenea conexiuni directe cu autobuzul pentru oricine vrea să evite să treacă prin capitală. În sfârșit, există conexiuni directe comode spre Bandung cu autobuzul de la Terminal Baranangsiang (Google Maps) și cu microbuzul de la Lintas Shuttle BTM (Google Maps) și Jackal Holidays Luxury Shuttle (Google Maps), dar nu numai: acestea din urmă se pot rezerva și pe Traveloka.
Cimaja și Batukaras (Surf în Java)
Cum am mai spus mai sus, nu fac surf, dar Pantai Cimaja (Google Maps) și Pantai Batukaras (Google Maps) sunt adesea recomandate de călători, în special a doua. Și în Java există multe alte destinații interesante pentru pasionații de surf, găsești câteva idei pe această pagină.
Plantații de ceai la Bandung.
Bandung
După Jakarta și Surabaya, Bandung este al treilea oraș din Java ca dimensiuni. Aflându-se la o altitudine de aproximativ 700–800 de metri deasupra nivelului mării, orașul se bucură de un climat mai răcoros și mai plăcut decât multe alte orașe indoneziene.
Ce să faci și ce să vezi în Bandung
Orașul nu este deosebit de popular printre călători, care de obicei preferă să meargă direct la Yogyakarta de la Jakarta și invers, dar dacă ai timp la dispoziție, există câteva atracții interesante. Îți recomand să dai o fugă pe Jalan Braga (Google Maps), o stradă plăcută pe care să te plimbi, mai ales seara, când este parțial închisă traficului. Ai putea de asemenea să vizitezi moscheea Masjid Raya Bandung (Google Maps); nu am fost, dar mi s-a spus că în weekend este permis să urci în vârful minaretului.
Vulcanul Tangkuban Perahu
Vulcanul Tangkuban Perahu (Google Maps) se află la nord de oraș și se poate ajunge ușor cu scuterul. Eu l-am închiriat de la Vectoren Rental Motor (Google Maps). Drumul ajunge până la marginea craterului, de unde se văd priveliști spectaculoase. Din păcate, intrarea pentru străini este chiar „scumpă”, 200.000 IDR în timpul săptămânii și chiar 300.000 IDR în weekend (de zece ori cât localnicii!). În plus, dacă vrei să vizitezi craterul mai mic, unde se află izvoarele termale (Google Maps), te obligă să iei un ghid; prețul se pare că este negociabil, dar par să ceară cel puțin 100.000 IDR pentru o potecă scurtă, eu am refuzat pe loc. Sincer, dacă ai un buget limitat, probabil aș face altceva, dar chiar dacă îți permiți, având în vedere că oricum nu vorbim de sume exorbitante, această dorință de a strânge cât mai mulți bani de la străini este ceva ce personal aș încerca să nu susțin.
Înainte sau după ce ai vizitat vulcanul, te-ai putea opri la Taman Hutan Raya Ir. H. Djuanda (Google Maps), un parc la porțile orașului, unde există o serie de poteci; intrarea costă 55.000 IDR pentru străini. Nimic extraordinar.
Vulcanul Tangkuban Perahu.
Craterul Alb
Craterul Alb sau Kawah Putih (Google Maps) se află în schimb la sud de oraș. Și în acest caz este vorba de un vulcan care oferă un peisaj unic, ca să nu spun mai mult. Trebuie să lași vehiculul la parcare (Google Maps) și să iei navetele care fac legătura până la craterul propriu-zis. Intrarea, cu naveta inclusă, costă 110.000 IDR. Biletul include accesul la craterul propriu-zis, unde se află un lac foarte pitoresc; dacă însă vrei să ajungi la punctele panoramice precum Sunan Ibu (Google Maps), trebuie să plătești un supliment.
Îți recomand și să dai o fugă la plantațiile de ceai din apropiere (Google Maps). În punctul indicat mai sus există un acces ușor și se poate face o scurtă plimbare printre plantații. Poți încheia ziua la unul dintre izvoarele termale din împrejurimi; eu am fost la Onsen Ranca Upas (Google Maps) și, una peste alta, îl recomand.
Craterul Alb.
Cazare în Bandung
Am dormit la Nindya Biodistrict Hotel Bandung, un capsule hotel curat și ieftin, cu personal cordial. Există și un coworking space excelent. Poziția nu este foarte centrală, dar nu cred că e o problemă. Recomandat.
Transportul până în Bandung
Pentru deplasările spre și dinspre Jakarta sau Yogyakarta îți recomand să iei trenul, net mai comod decât autobuzele și mult mai rapid. Poți rezerva pe Traveloka.
Muntele Merapi și Merbabu, Yogyakarta.
Yogyakarta
Acest oraș mare, de aproximativ jumătate de milion de locuitori, este de departe cea mai turistică destinație din toată insula Java, mulțumită mai ales apropierii de două dintre cele mai importante și impresionante temple din întreaga țară. Și orașul are însă farmecul lui, iar dacă ai o zi în plus la dispoziție, merită cu siguranță să-l vizitezi.
Ce să faci și ce să vezi în Yogyakarta
Fiind unul dintre cele mai vechi orașe din țară, Yogyakarta se laudă cu un mare număr de clădiri istorice. Cea mai importantă este probabil Palatul sultanului (Google Maps), care nu te va lăsa cu gura căscată, dar merită vizitat; în interior găsești și o mică expoziție și, la anumite ore, poți asista la spectacole de muzică și dans.
La mică distanță îți recomand apoi să vizitezi Kampung Wisata Taman Sari (Google Maps), un alt palat al sultanului unde, în trecut, una dintre piscine era folosită de haremul lui, iar el, dintr-un turn alăturat, putea… să-și facă alegerea. Acestea sunt probabil cele două puncte de interes principale.
Kampung Wisata Taman Sari.
Eu am fost și la muzeul Vredeburg (Google Maps), care este, în esență, dedicat istoriei independenței indoneziene, nimic special, dar costul nu e ridicat și, în plus, poate fi un mod bun de a scăpa de soarele din orele de amiază. Seara te-ai putea plimba pe Malioboro (Google Maps).
Informează-te la fața locului, dar cel puțin în timpul ultimei mele vizite, vulcanul Merapi (Google Maps) era deosebit de activ, noaptea se vedea clar lava. Eu am împărțit un Grab cu alți tineri din hostel până în acest punct (Google Maps), dar priveliștea nu era dintre cele mai bune. Un prieten care s-a poziționat în acest punct (Google Maps) a avut mai mult noroc. Oricum, cred că depinde mult și de nivelul de activitate al vulcanului și se pare că craterul este într-o continuă schimbare.
Vulcanul Merapi.
Templul Borobudur
De temple am văzut multe în viața mea, dar acesta este fără îndoială unul dintre cele mai impresionante și nu întâmplător este cel mai mare templu budist din lume (Google Maps). Din păcate, nu se mai poate vedea răsăritul din vârful templului ca în trecut, iar în timpul zilei accesul este limitat. Există de fapt două tipuri de bilet, „Temple Ground Ticket” și „Temple structure Ticket”. Primul costă 387.500 IDR și, în esență, îți permite doar să te plimbi în jurul templului, în timp ce al doilea costă 455.000 IDR și îți permite să urci în vârf, lucru pe care îl recomand cu tărie. Acest tip de bilet este însă disponibil într-un număr limitat și este necesar să rezervi intervalul orar. În sezonul de vârf biletele ar putea fi epuizate cu săptămâni înainte. Găsești toate informațiile necesare pe site-ul oficial, unde se pot cumpăra și biletele.
Fotografie cu niște studenți locali.
Eu am avut norocul să vizitez templul când încă se putea vedea răsăritul din vârf și a fost o experiență minunată, dar, sincer, dacă ai un buget limitat și nu mai sunt disponibile „Temple structure Ticket”, mi se pare cam greu de justificat costul biletului.
Pentru a ajunge la sit, care se află la doar 40 km de Yogyakarta, ai putea lua un microbuz local care pleacă frecvent din terminalul Jombor (Google Maps) sau, și mai bine, să închiriezi un scuter.
Răsărit din vârful Borobudurului.
Templul Prambanan
Având în vedere apropierea de Borobudur, acest complex de temple hinduse trece adesea pe plan secund, dar acest sit rămâne absolut extraordinar și de văzut neapărat (Google Maps).
Inițial era format din 240 de temple, din păcate însă, de-a lungul anilor multe au fost distruse, lăsând doar ruine. În plus, recentul cutremur din 2006 a adus și mai multă distrugere. Rămâne fără îndoială o operă extraordinară. Și în acest caz cred că două ore sunt mai mult decât suficiente pentru a-l explora și îți recomand, așadar, să le vizitezi pe amândouă în aceeași zi, începând însă cu Borobudur, cu siguranță mai popular și aglomerat în timpul zilei. Și în acest caz poți cumpăra biletul de pe site-ul oficial, la costul de 400.000 IDR. Situl se află la doar 20 km de Yogyakarta și se poate ajunge la el fără probleme cu un autobuz local, care pleacă de la gara de trenuri (Google Maps), sau cu scuterul.
În încheiere, mai există un al treilea templu, nu la fel de popular și impunător, în zonă, pe care mulți îl recomandă, dar pe care personal nu l-am vizitat: Ratu Boko (Google Maps).
Templul Prambanan.
Nepal Van Java și Muntele Sumbing
Nepal Van Java (Google Maps), la poalele Muntelui Sumbing (Google Maps), a fost unul dintre highlight-urile ultimei mele călătorii în Indonezia. Pitorescul sat este încă relativ puțin cunoscut printre turiștii străini și, după mine, merită absolut să fie vizitat, mai ales dacă îl combini cu ascensiunea pe vulcanul Sumbing, deși priveliștile din sat sunt deja de tăiat respirația. Din câte știu eu, nu există transport public care să ajungă în sat. Împreună cu alți tineri am preferat să închiriez un scuter direct de la guesthouse-ul din Yogyakarta, iar ca să facem o pauză pe drum am fost la cascada Air Terjun Kedung Kayang (Google Maps), care nu e deloc rea și, una peste alta, o recomand.
Air Terjun Kedung Kayang.
Online nu se găsesc multe locuri de cazare, în schimb există guesthouse-uri. Noi am închiriat două camere la Homestay Omah Biru (Google Maps). Alte două guesthouse-uri recomandate sunt Homestay Dua Saudara (Google Maps) și Bintang Homestay (Google Maps); pentru rezervări poți trimite un mesaj pe WhatsApp la numărul pe care îl găsești pe Google Maps.
La 3:00 dimineața, în timp ce urcam spre vârful vulcanului, ne-au semnalat doi turiști locali că, tehnic, pentru a urca în vârf trebuie făcută o înregistrare în acest punct (Google Maps). Pentru noi era deja prea târziu și nu am reușit s-o facem; oricum, nu s-a făcut niciun control.
În funcție de locul unde stai, poți scăpa de o parte din urcare și poți parca la începutul potecii (Google Maps). Fii însă atent, pentru că drumurile din sat sunt extrem de abrupte, să urci în doi cu un scuter automat este greu dacă nu imposibil, iar să cobori fără frână de motor necesită frâne bune. Oricum, noi am plecat pe la 3:00 dimineața și am ajuns în dreptul Pos 3 Sunrise Point (Google Maps) pentru răsărit pe la 5:30.
Ideea era să ajungem la vârful propriu-zis, dar după răsărit s-a înnorat totul și așa, în dreptul Pos 4 (Google Maps), ne-am întors din drum. Poteca este foarte ușor de urmat și, în general, bine întreținută; oricum, găsești coordonatele GPS pe All Trails. Dacă te hotărăști să ajungi la vârful propriu-zis, să știi că sunt peste 1.500 de metri diferență de nivel, deci nu chiar o plimbare! Mulți localnici par să facă excursia în două zile, petrecând noaptea în cort, iar unii plătesc moto-taxiuri (50.000–100.000 IDR) pentru a parcurge prima parte a potecii până la Pos 1 (Google Maps). Să o faci cu propriul vehicul este interzis și oricum nu ți-aș recomanda-o, ca să te convingi singur!
Răsărit de la Pos 3.
Mount Merbabu
Ascensiunea pe Mount Merbabu (Google Maps), pornind din Yogyakarta, este o excursie relativ populară. De la străini cer 350.000 IDR, lucru pe care îl găsesc cu adevărat nerezonabil. În cazul nostru nu mai erau locuri disponibile pentru ziua pe care o alesesem și atunci am făcut altceva. Pentru a face excursia trebuie de fapt să te înregistrezi mai întâi pe site-ul oficial și apoi să alegi una dintre diversele poteci: Suwanting (All Trails), Merbabu (All Trails), Wekas (All Trails) și Thekelan (All Trails).
În toate cazurile vorbim de o diferență de nivel deloc neglijabilă, deci nu de luat la ușor. În plus, dacă te hotărăști să faci excursia dus-întors în aceeași zi, plecând din Yogyakarta, îți recomand să pleci dimineața devreme.
Alte lucruri de făcut în jurul Yogyakartei
Precizez că nu am vizitat niciuna dintre următoarele atracții, dar un prieten din zonă mi le recomandase ca excursie de o zi plecând din Yogyakarta. Ai putea începe ziua vizitând peșterile Goa Pindul (Google Maps) și Goa Jomblang (Google Maps) pentru a te bucura apoi de plajă la Pantai Pok Tunggal (Google Maps) sau Pantai Sadranan (Google Maps). În sfârșit, înainte de a te întoarce la Yogyakarta, te-ai putea opri la HeHa Sky View (Google Maps), de unde se văd priveliști excelente asupra orașului.
Cazare în Yogyakarta
Cu ocazia ultimei mele vizite în oraș am dormit la Ndalem Diajeng, raport calitate-preț excelent, proprietara este o persoană incredibil de amabilă și săritoare. Recomandat. Dacă cauți ceva mai luxos, Ostic House este un hostel frumos în principala zonă turistică din Yogyakarta, multe dintre paturile din dormitoarele comune (cu aer condiționat) sunt simple și nu suprapuse, există o bucătărie dotată și o sală de sport. Pentru cei care caută ceva luxos, Java Villas oferă camere frumoase la prețuri avantajoase.
Transportul până în Yogyakarta
În funcție de locul în care te afli, ai putea lua în calcul zboruri interne, care, rezervate din timp, pot fi foarte ieftine. Pe cale terestră, de la Jakarta, Bandung sau Surabaya (nod de transport pentru muntele Bromo), îți recomand cu căldură să călătorești cu trenul, care se poate rezerva pe Traveloka. Spre și dinspre Karimunjawa găsești instrucțiuni detaliate mai jos.
Nepal Van Java.
Karimunjawa
Acest arhipelag de 27 de insule oferă plaje neatinse cu nisip alb, recife de corali vibrante și o atmosferă relaxată. O destinație excelentă pentru oricine vrea să se deconecteze câteva zile și încă relativ puțin umblată de călătorii internaționali.
Notă: întregul arhipelag face parte dintr-un parc național, așa că la sosire va trebui să plătești 150.000 IDR în timpul săptămânii și 225.000 în weekend.
Pantai Alano.
Ce să faci și ce să vezi în Karimunjawa
Pe insula principală, unde ajunge feribotul, sunt la propriu zeci de plaje; evident, nu le-am văzut pe toate, dar preferatele mele sunt Pantai Bobby (Google Maps) și Pantai Alano (Google Maps). Cer 5.000 IDR ca să intri, dar merită absolut, pentru că, spre deosebire de multe alte plaje din Indonezia, acestea sunt curate și bine întreținute. Puțin mai la nord, ai putea merge la Pantai Barakuda (Google Maps), de unde se pot organiza bărci spre apropiata Pulau Cilik (Google Maps) pentru snorkeling excelent. Sunset Beach (Google Maps), cum sugerează și numele, este populară la apus. Plaja nu e mare lucru și este destul de aglomerată; în seara în care am fost eu era un dj set și oricum barurile și restaurantele nu lipsesc. Dacă cauți o atmosferă ceva mai animată, ar putea fi pe gustul tău.
Pantai Bobby.
Island Hopping Tour
Acest tur este oferit pe insulă cam peste tot și are un itinerariu destul de standard: două sesiuni de snorkeling și prânz pe o insulă, în cazul meu Pulau Cemara besar (Google Maps). Un mod excelent de a petrece ziua. Majoritatea locurilor de cazare și agențiilor cer 250.000 IDR, dar eu am plătit 200.000 IDR rezervând la CAFE WALAWARI (Google Maps), care, printre altele, oferă și închirierea de scutere la prețuri foarte avantajoase.
Pulau Cemara Besar.
Cazare în Karimunjawa
Eu am dormit la KALINDA HOMEY, au atât camere private, cât și un mic dormitor comun. Loc foarte primitor, personal adorabil, mic dejun delicios și poziție excelentă. Foarte recomandat. Dacă din orice motiv ai nevoie să petreci noaptea la Jepara, înainte sau după ce ai vizitat insula, la mică distanță de port sunt o mulțime de guesthouse-uri; eu am împărțit o cameră la Samudra Hotel.
Transportul până în Karimunjawa
Dacă vii din Yogyakarta, îți recomand să iei microbuzul oferit de DayTrans (Google Maps) și să alegi ca destinație Ferry Terminal din Jepara (Google Maps). Poți rezerva online pe site-ul oficial, pe Traveloka sau mergând direct la birou. Odată ajuns la Jepara ai două opțiuni: barca rapidă cu Express Bahari, care costă 200.000 IDR și pe care o poți rezerva pe cont propriu folosind aplicația (barca este adesea ocupată complet în sezonul de vârf, așa că e bine să rezervi din timp), sau feribotul lent, care costă 100.000 IDR și pe care îl poți rezerva online pe acest site. La momentul scrierii acestui ghid, trebuia să ai o bancă locală pentru a efectua plata. O altă opțiune este să iei feribotul din Semarang (Google Maps), care circulă noaptea și îți economisește astfel banii de cazare. La Semarang se află și un aeroport cu zboruri directe spre Bali și Jakarta. Oricare variantă ai alege, legăturile spre insulă nu sunt zilnice, așa că încearcă să-ți planifici deplasările. Zborurile spre insulă, în schimb, din câte știu eu, nu au mai reluat operarea după covid.
Dacă în schimb vii dinspre est, există autobuze directe de la Terminal Bungurasih din Surabaya (Google Maps) la terminalul din Jepara (Google Maps). Eu am călătorit în sens invers, era un autobuz la 8:30, 165.000 IDR cu prânzul inclus, cam 8 ore de drum. Cel puțin la momentul scrierii acestui ghid, nu se putea rezerva online. Îți recomand să te informezi la fața locului.
Muntele Bromo.
Notă: Următoarele destinații, Malang, Bromo, Tumpak Sewu și Ijen, oferă diverse variante pentru deplasări. Dacă ai puțin timp, nu vrei să conduci sau să folosești transportul public, merită absolut să iei în calcul un tur, pentru că prețurile sunt foarte mici. În esență, nu e atât un tur, cât un taxi partajat care te poate duce la Bromo, Tumpak Sewu, Ijen și poate încheia călătoria în port, ca să prinzi feribotul spre Bali. Alternativ, ai putea face doar Bromo și Ijen sau doar Bromo și Tumpak Sewu, există o grămadă de opțiuni și, de fapt, mai ales dacă călătorești în grup, poți crea un itinerariu personalizat. Desigur, toate acestea pot fi organizate și în sens invers, sosind din Bali.
Alternativa pe care o recomand celor care vor puțin mai multă independență este să închiriezi un scuter la Malang (eu l-am închiriat de la Rental Motor Malang FALSUD) sau Probolinggo și să faci circuitul în buclă Malang, Bromo și Tumpak Sewu în mai multe zile. Distanțele sunt mici, iar drumurile sunt în condiții bune. În sfârșit, ai putea decide să te deplasezi cu transportul public; găsești mai multe informații în secțiunile dedicate fiecărei destinații.
Malang
Malang nu este o destinație deosebit de populară printre călători, dar poate fi o bază excelentă pentru a explora zona cu scuterul sau pentru a vizita Tumpak Sewu într-o excursie de o zi.
Ce să faci și ce să vezi în Malang
Cum am spus deja, în oraș nu e mare lucru de făcut, singura adevărată atracție fiind Kampung Warna Warni Jodipan sau „satul curcubeu” (Google Maps). Este un proiect frumos de reabilitare și punere în valoare a unui cartier foarte sărac al orașului, unde locuințele, acoperișurile și aleile au fost vopsite în culori vii, transformând de fapt cartierul într-o atracție turistică. După mine nimic extraordinar, dar cu siguranță un mod frumos de a petrece cam o oră. Intrarea costă 10.000 IDR.
Malang este și o bază excelentă pentru a organiza excursia la vulcanul Semeru (Google Maps), care, cu cei 3.676 m, este cel mai înalt din insula Java. Era deosebit de activ în timpul ultimei mele vizite, așa că nu se putea urca, dar un tânăr local cunoscut la Yogyakarta, care de-a lungul anilor a urcat pe toți vulcanii din Java, mi-a descris-o drept ascensiunea lui preferată. Excursia se face în mod normal în 2–3 zile (All Trails).
Satul curcubeu.
Cazare în Malang
Eu am petrecut o noapte la Condro Wulan Hostel, hostel foarte drăguț și personal adorabil, într-o zonă rezidențială în afara centrului. Poziția nu este foarte comodă, dar l-aș recomanda oricum. Un Grab din centru nu e deloc scump. Prețurile tururilor pentru Bromo, Tumpak Sewu și Ijen sunt foarte mici.
Transportul până în Malang
Malang este bine conectat cu trenul cu principalele destinații din împrejurimi: Yogyakarta, Surabaya, Probolinggo (Bromo) și Banyuwangi (Ijen). Poți rezerva online pe Traveloka. Dacă ajungi de la Karimunjawa la Terminal Bungurasih din Surabaya (Google Maps), de la platforma 7 pleacă frecvent autobuze express pentru 40.000 IDR.
Muntele Bromo
Acesta este fără îndoială cel mai faimos dintre vulcanii insulei Java, precum și una dintre panoramele mele preferite dintre toate călătoriile mele, motiv pentru care am fost acolo de două ori de-a lungul anilor, lucru pe care de obicei îl evit. Bucură-te cât poți de mult de acest peisaj ireal!
Răsărit pe Muntele Bromo.
Ce să faci și ce să vezi la Muntele Bromo
Chiar înainte de a ajunge la Muntele Bromo, dacă călătorești cu scuterul sau ai un șofer privat, poți lua în calcul să te oprești la cascada Air Terjun Madakaripura (Google Maps). Este o cascadă cu adevărat impresionantă, care din păcate, cam ca restul zonei, pare să fi fost pusă sub control de „mafia locală”. În timpul ultimei mele vizite, cascada era chiar închisă oficial din cauza ploilor puternice care avariaseră drumul, dar localnicii hotărâseră că se poate vizita oricum, cu condiția să plătești pentru ghidul obligatoriu și serviciul de taxi. Citește câteva recenzii recente, dar dacă lucrurile nu s-au schimbat, oricât de frumoasă ar fi cascada, eu aș evita să susțin aceste practici.
Odată ajuns la Cemoro Lawang (unde se află intrarea în parcul național și punctul de plecare al potecilor spre principalele puncte panoramice) te poți bucura în sfârșit de priveliștea incredibilă a Muntelui Bromo și a Muntelui Semeru în fundal. În sat sunt oferite numeroase tururi, dar nu este necesar să participi la niciunul pentru a te bucura din plin de acest loc extraordinar.
Deși extrem de popular și adesea supraaglomerat, răsăritul pe Muntele Bromo văzut de la punctul panoramic Seruni este practic obligatoriu (Google Maps); dacă ai chef să mergi puțin mai mult pe jos, personal îți recomand să urci până la King Kong Hill (Google Maps).
Răsărit de pe King Kong Hill.
În sat se oferă transport călare sau cu Jeep (până într-un anumit punct, la mică distanță de Seruni), dar sincer nu este deloc necesar. E suficient să pleci din timp dimineața și ajungi fără probleme pe jos la punctul panoramic. Toate punctele panoramice sunt gratuite și nu cer plata biletului de intrare în parcul național!
După ce ai văzut răsăritul, toate tururile organizate merg apoi la craterul propriu-zis al Muntelui Bromo. Asta îl face destul de aglomerat, așa că, dacă te decizi să mai petreci o noapte la Cemoro Lawang, sfatul meu este să vizitezi craterul după-amiaza. Oricum, va trebui să plătești intrarea în parc (220.000 IDR, ajungând la 320.000 IDR în weekend și în vacanțele locale)
Poți merge fără probleme pe jos până la craterul vulcanului (Google Maps); pornind din sat sunt cam 45 de minute pe jos. Dacă vrei, poți urca în vârful apropiatului vulcan Batok (Google Maps). Dacă vrei să eviți să plătești intrarea, există mai multe poteci neoficiale pentru a intra în parc, ca aceea din acest punct (Google Maps) și din acest punct (Google Maps).
Craterul Muntelui Bromo.
Cazare în Cemoro Lawang (Muntele Bromo)
În timpul ultimei mele vizite am împărțit o cameră la Gigafa homestay, nimic deosebit, dar în plin august nu prea era de ales, iar aceste guesthouse-uri, puțin în afara Cemoro Lawang, de obicei sunt mai ieftine; dacă ai propriul vehicul, sunt o idee bună. Dacă călătorești cu transportul public, îți recomand să dormi în Cemoro Lawang.
Transportul până în Cemoro Lawang (Muntele Bromo)
A ajunge la vulcan, și mai precis în satul Cemoro Lawang, este destul de ușor. Dacă călătorești cu scuterul, drumul este în condiții excelente, singurul sfat pe care îl dau este să iei un scuter cu cilindree mare, mai ales dacă îl împarți cu cineva. Drumul care duce în sat este pe alocuri foarte abrupt. Spre și dinspre cascada Tumpak Sewu poți conduce prin parcul național pe ceea ce se numește „sea of sand”. Este însă un drum nisipos care cere abilități bune la volan, am văzut personal o grămadă de oameni căzând. În plus, doar dacă nu te hotărăști să pleci din Cemoro Lawang chiar în ziua în care vizitezi parcul național, va trebui să plătești din nou intrarea, pentru că drumul îl traversează. În esență, ia în calcul „ocolul mare”.
Cu transportul public, orașul care servește drept nod de transport este Probolinggo; fie că ai sosit dinspre vest sau dinspre est, urcă în primul tren spre Probolinggo (Google Maps). Poți rezerva pe Traveloka. Odată ajuns la gară, ia un Grab până la autogara Bayuangga (Google Maps). De la aeroportul din Surabaya există conexiuni frecvente cu autobuzul public direct spre autogara Bungurasih.
Notă: odată ajuns la Probolinggo, fie cu autobuzul, fie cu trenul, încep „problemele”. Dacă ajungi cu autobuzul din Surabaya sau Banyuwangi (vulcanul Ijen), coboară abia când ajungi la autogara Bayuangga, nu avea încredere în nimeni care îți spune să cobori în orice alt punct, și asta îl include și pe șofer. Ajuns la autogară (dar și la gară) vei fi la propriu asaltat de persoane care la început pot fi prietenoase, dar dacă nu faci cum spun ele pot deveni, în unele cazuri, agresive. Ignoră-le de la bun început și pregătește-te oricum pentru ceea ce probabil va fi o situație nu prea plăcută.
Oricum, microbuzele spre Cemoro Lawang pleacă de chiar în afara terminalului, în dreapta (Google Maps), odată ce se adună 10–15 pasageri. Repet, ignoră pe oricine încearcă să te ajute sau îți spune că locurile de cazare din Cemoro Lawang sunt toate ocupate sau orice altă tâmpenie își inventează; nu da banii în avans nimănui și plătește abia după ce autobuzul/microbuzul a plecat. Dacă microbuzul s-ar opri pe drum la niște checkpoint-uri false ale parcului național, nu scoate niciun ban, intrarea adevărată se află la capătul satului, singura taxă pe care trebuie să o plătești este de 10.000 IDR pentru conservarea satului. Dacă călătorești în grup sau nu ai un buget limitat, ia în calcul ideea de a împărți un Grab până în sat, pentru a evita orice fel de problemă.
Drumul care traversează „sea of sand”.
Cascada Tumpak Sewu
Iconica cascadă Tumpak Sewu (Google Maps) este fără îndoială printre cele mai faimoase din Indonezia. Locul poate deveni extrem de aglomerat în orele de amiază, mai ales în weekend, dar merită oricum vizitat, pentru că este cu adevărat impresionant. Dacă intri pe această parte (Google Maps), cer 50.000 IDR pentru accesul la terasa panoramică, de acolo se poate coborî apoi la cascada propriu-zisă, unde cer alți 50.000 IDR. Odată ajuns jos, îți recomand să mergi pe jos până la cascada Goa Tetes (Google Maps), unde vei găsi o potecă care urcă prin cascadă până la o mică peșteră. Dacă intri direct pe partea opusă, fără să treci deci prin terasa panoramică, teoretic ar trebui să plătești doar cei 50.000 IDR pentru intrare (Google Maps).
Deși mulți, inclusiv subsemnatul, care avea un tren de prins, vizitează doar Tumpak Sewu, în împrejurimi mai există cel puțin alte patru cascade demne de menționat, care, dacă ai timp la dispoziție, merită vizitate: Coban Ciblungan (Google Maps), Air Terjun Kabut Pelangi (Google Maps), Air Terjun Kapas Biru (Google Maps) și Coban Sriti (Google Maps).
Cascada Tumpak Sewu.
Cazare la cascada Tumpak Sewu
Dacă ai timp și mai ales nu vrei să vizitezi doar cascada Tumpak Sewu, cred că merită să petreci o noapte în împrejurimi, poate chiar două, în funcție de ora la care ajungi. Oricum, eu am împărțit o cameră la D’corner Homestay. Au însă și un dormitor comun. Locul de cazare nu e nimic deosebit, dar personalul este foarte amabil. Una peste alta, îl recomand. La vreo douăzeci de minute pe jos de cascadă și lângă un bun Warung ieftin.
Transportul până la cascada Tumpak Sewu
Cum am mai spus, dacă călătorești cu scuterul, spre și dinspre Bromo, poți conduce prin parcul național pe ceea ce se numește „sea of sand”. Este însă un drum nisipos care cere abilități bune la volan, am văzut personal o grămadă de oameni căzând. Pentru majoritatea oamenilor cred că este de preferat să facă „ocolul mare”.
Cu transportul public, cred că merită întotdeauna să treci prin Malang: de la Terminal Bayangan Gadang (Google Maps) iei autobuzul spre Lumajang și cobori pe drum, în dreptul cascadei. Dacă intenționezi să mergi la cascadă dus-întors în aceeași zi, încearcă să pleci dimineața devreme, pentru că ultimul autobuz pentru întoarcerea la Malang ar trebui să fie pe la 15:00.
Cascada Tumpak Sewu.
Banyuwangi și Bondowoso (Kawah Ijen)
Kawah Ijen, numit în mod obișnuit doar „Ijen”, este un vulcan poate nu la fel de fotogenic ca „apropiatul” Munte Bromo, dar fără îndoială spectaculos, și merită cu siguranță vizitat într-un itinerariu prin insula Java. Este un vulcan activ cu o mină de sulf în interiorul craterului, care este în mare parte umplut cu apă și creează un lac acid de o nuanță de albastru cu adevărat deosebită.
De Djawatan Forest.
Kawah Ijen
Excursia la vulcan se face de obicei noaptea, ca să vezi mai întâi „focul albastru” cauzat de ieșirea sulfului în flăcări pe fundul craterului, iar apoi să urci pe vârf ca să admiri răsăritul: o experiență de neuitat.
Singura notă negativă din toată experiența este să-i vezi pe bieții mineri locali care cară în sus și în jos pe vulcan cantități enorme de sulf și trebuie să ocolească numeroșii turiști care aglomerează poteca.
Banyuwangi este principalul nod de transport pentru a vizita vulcanul Ijen, având în vedere apropierea de Bali și accesul la comoda rețea feroviară care leagă orașul de restul insulei. Dacă vrei, ar putea fi totuși vizitat și dinspre vest, trecând prin Bondowoso. Oricum, cea mai practică și mai ieftină variantă pentru a vizita craterul vulcanului este să apelezi la un tur, pornind dintr-unul dintre cele două orașe. Transportul public este inexistent.
Faptul că alegi Banyuwangi sau Bondowoso ca punct de plecare face puțină diferență, ar trebui să fie exclusiv o alegere logistică; dacă de exemplu vii dinspre vest și continui spre est (Bali), ai putea alege Bondowoso și prin tur să organizezi transferul la Banyuwangi, de unde se ia apoi feribotul spre Bali. De fapt, ai putea și să mergi pur și simplu direct la Banyuwangi și să organizezi totul de acolo. Eu aș alege varianta aceasta, dacă nu pentru altceva, cel puțin pentru că așa te poți deplasa comod cu trenul.
Răsărit pe Muntele Ijen.
Oricare ar fi alegerea ta, turul la vulcan te poate costa între 500.000 IDR și 750.000 IDR, în general, prețul incluzând de obicei transportul, ghidul, intrarea în parc și masca de gaze (craterul este practic o mină de sulf, iar emisiile de gaze sunt extrem de nocive). Dacă organizezi turul din Banyuwangi, uneori este inclusă și vizita a două cascade aflate pe drum.
Poteca care duce la crater are cam 3 km, este destul de abruptă și, dacă ești în formă, poți parcurge distanța în mai puțin de o oră. Oricum, nu uita să iei cu tine cel puțin un hanorac pentru când ajungi sus și o lanternă, în caz că nu este oferită de tur. Dacă vrei să economisești ceva, ai putea organiza doar transportul, ghidul nu este deloc necesar.
Ca încheiere, dacă te decizi să te cazezi la Banyuwangi, ai putea lua în calcul să vizitezi De Djawatan Forest (Google Maps). Aici sunt copaci seculari cu adevărat fascinanți. Nimic extraordinar, dar dacă ai câteva ore la dispoziție înainte sau după ce ai urcat pe vulcan, merită cu siguranță o fugă până acolo. Intrarea costă 17.000 IDR. Ca să ajung acolo am împărțit un Grab cu o prietenă și apoi am cerut să fim duși direct la debarcader, ca să prindem feribotul spre Bali.
De Djawatan Forest.
Cazare în Banyuwangi și Bondowoso
Banyuwangi: eu am împărțit o cameră la Good Feeling Ijen Banyuwangi, camere curate și ieftine, personal amabil și săritor. Ijen Backpacker și Ninap hostel par două variante excelente dacă cauți un dormitor comun.
Bondowoso: aici sunt mult mai puține opțiuni de cazare, Ijen Bondowoso Home Stay nu pare chiar așa de rău.
Transportul până în Banyuwangi și Bondowoso
Banyuwangi: spre și dinspre Probolinggo există autobuze directe, dar, după cum ai citit mai devreme, autogara din Probolinggo este pur și simplu un coșmar. Dacă vrei să eviți discuții inutile, ia trenul, este mai comod, costă mai puțin și nu trebuie să ai de-a face cu escrocii despre care am vorbit mai devreme. Poți rezerva online pe Traveloka.
Spre și dinspre Bali există conexiuni frecvente de la Mengwi Bus Terminal din Denpasar (Google Maps) la Terminal Bus Pelabuhan Gilimanuk (Google Maps). Poți rezerva prin WhatsApp cu Sehati Bus, găsești numere și orare pe pagina lor de Instagram, eu am plătit 50.000 IDR. De la portul Gilimanuk (Google Maps) feribotul face naveta spre portul Ketapang (Google Maps), chiar în afara Banyuwangi, frecvent zi și noapte, costă 15.000 IDR și poți rezerva online pe acest site. Cel puțin la momentul scrierii acestui ghid, trebuia să ai o bancă locală pentru a efectua plata. Lângă port sunt oameni care o pot face pentru tine în schimbul unui mic comision.
Bondowoso: spre și dinspre Probolinggo singura opțiune disponibilă este autobuzul. Dacă vii din Bali și vrei să continui spre Bromo, după ce ai urcat la crater, poți organiza turul astfel încât să fii lăsat apoi la Bondowoso. De acolo poți lua apoi autobuzul spre Probolinggo sau pur și simplu să te întorci la Banyuwangi și să iei trenul.
Povara pe care bieții mineri o poartă pe umeri.
BALI
Bali este de departe cea mai populară și turistică insulă din tot arhipelagul indonezian. Am fost în Bali prima dată în 2016 și ultima dată în 2024; a spune că insula s-a schimbat destul de mult de-a lungul anilor ar fi foarte puțin spus. Evident, depinde în întregime de ce cauți, dar în ceea ce mă privește, Bali de Sud este acum „de evitat”, Indonezia și chiar Bali au lucruri mult mai bune de oferit.
Notă: având în vedere dimensiunile compacte, Bali se pretează foarte bine să fie explorat cu scuterul. Dacă călătorești cu bagaj suficient de ușor, îți recomand cu căldură să închiriezi un scuter direct la sosire și să-l păstrezi pe toată durata șederii.
În timpul ultimei mele vizite am sosit din Java la Denpasar și am închiriat un scuter de la Bali Rental Motor BRM Rent Bike In Bali (Google Maps) și îl poți duce și în Lombok. Am plătit 1 milion pentru 17 zile de închiriere. Totuși, există la propriu zeci de firme de închirieri în Bali de Sud unde poți închiria un scuter; în funcție de locul unde stai, o simplă căutare pe Google Maps ar trebui să-ți dea mai multe opțiuni.
Muntele Agung.
Bali de Sud (Denpasar, Kuta, Seminyak, Legian și Sanur)
Bali de Sud este principala zonă turistică a insulei și a întregii țări. Cum am spus deja, nu sunt tocmai un fan al acestei zone. Este însă la fel de adevărat că, dacă cauți confort, servicii, restaurante occidentale, viață de noapte etc. etc., atunci ar putea fi pe gustul tău.
Ce să faci și ce să vezi în Bali de Sud (Denpasar, Kuta, Seminyak, Legian și Sanur)
Pentru comoditate, în această secțiune vei găsi informații despre toate destinațiile tocmai menționate, care fac parte din ceea ce s-ar putea numi „zona metropolitană Denpasar”. Cele care în trecut erau sate mici, bine distincte, în urma dezvoltării impulsionate de turism sunt de fapt acum de nedistins una de alta.
Kuta
Kuta (Google Maps) este probabil destinația cea mai occidentalizată a insulei, aici te poți aștepta să găsești nenumărate baruri și localuri unde să te îmbeți pe câțiva euro, principalele lanțuri precum McDonald’s, Starbucks, Hard Rock, dar și o plajă deloc rea unde se poate face surf. O zonă care este cu siguranță supraaglomerată, mai ales în sezonul de vârf.
Seminyak și Legian
Seminyak (Google Maps), care se află puțin mai la nord de Kuta, este o altă destinație populară din zona metropolitană Denpasar, este probabil și cea mai rafinată din zonă, cu numeroase cazări de lux și, din acest motiv, cu prețuri ușor mai mari. Plaja este drăguță, mai puțin aglomerată și plină de baruri/chioșcuri, dar, spre deosebire de Kuta, nu este potrivită pentru surf. Între Seminyak și Kuta găsim în sfârșit Legian (Google Maps), care poate fi considerat practic o cale de mijloc între cele două.
Templul Uluwatu.
Canggu
Canggu (Google Maps) se află la vreo zece kilometri spre nord; în trecut era clar localitatea cea mai puțin aglomerată și turistică dintre cele de pe coasta de vest din jurul Denpasar, dar în ultimii ani a cunoscut o adevărată explozie, fiind deosebit de populară printre nomazii digitali. Aici te poți aștepta la clasica atmosferă cu laptopuri în fiecare cafenea, restaurante vegane, coworking spaces și studiouri de yoga la fiecare colț.
Plaja și surful nu sunt deloc rele, iar viața de noapte nu are nici ea mare lucru de invidiat față de plajele mai din sud.
Sanur
Sanur (Google Maps), spre deosebire de toate localitățile tocmai menționate din jurul Denpasar, se află pe coasta de est și este una dintre cele mai vechi zone de resorturi ale insulei, fiind considerată o destinație pentru persoane în vârstă și familii. Atmosfera este mult mai relaxată decât pe coasta de vest, plaja este drăguță și clar mai puțin aglomerată, dar nu este potrivită pentru surf; are în schimb condiții bune pentru kitesurf. Sanur este de asemenea baza ideală pentru excursii spre insulele Nusa Penida, Lembongan și Ceningan (bărcile pleacă din portul Sanur), pe lângă numeroase alte destinații din estul insulei, în caz că vrei să faci doar excursii de o zi fără să-ți schimbi baza.
Tanah Lot la apus.
Atracții în Bali de Sud
Ca să încheiem această secțiune dedicată celei pe care mie îmi place să o numesc zona metropolitană Denpasar, oricare dintre destinațiile tocmai descrise poate fi folosită ca bază pentru a explora atracțiile din împrejurimile Bali de Sud. Mulți organizează excursii de o zi spre tot restul insulei fără să părăsească vreodată această zonă, dar mie mi se pare că nu prea are sens.
Tanah Lot (Google Maps), unul dintre cele mai iconice temple ale insulei și deosebit de pitoresc (și popular) la apus, se află pe coastă la aproximativ 10 km spre nord de Canggu. Taman Ayun (Google Maps) se află în schimb la aproximativ 25 km nord de Denpasar și de obicei este mai puțin aglomerat. Îți recomand să închiriezi un scuter sau să te deplasezi cu taxiul și să-l vizitezi pe al doilea după-amiaza, înainte de a te îndrepta spre Tanah Lot pentru apus. În funcție de locul unde stai, ai putea să dai o fugă și la cascada Tegenungan (Google Maps).
Peninsula Bukit, care se află la sud de Denpasar, este deosebit de faimoasă pentru templul Uluwatu (Google Maps), fără îndoială unul dintre cele mai spectaculoase de pe insulă; așezat pe vârful unei stânci care cade abrupt în mare, este cu adevărat pitoresc și merită cu siguranță o oprire. Îți recomand să dai o fugă la Suluban Beach (Google Maps), o plajă mică la care se ajunge coborând niște scări; nu este deosebit de potrivită pentru baie, dar este încastrată între stânci și este foarte drăguță. Pe vârful stâncii sunt apoi numeroase baruri și localuri de unde poți observa surfiștii sau pur și simplu admira apusul. Delpi Cafe este deosebit de drăguț. Zona se numește „Blue Point”. Alte plaje care merită pe peninsulă sunt cu siguranță Balangan Beach, Bingin Beach și Padang Padang.
Templul Taman Ayun.
Cazare în Bali de Sud (Denpasar, Kuta, Seminyak, Legian, Canggu și Sanur)
Sunt la propriu mii de locuri de cazare în această parte din Bali, dar dacă nu te interesează viața de noapte și cauți doar un loc liniștit și strategic atât pentru a ajunge la aeroport, cât și pentru a prinde speedboat-urile spre insulele Nusa și Gili, îți recomand Suwardika Homestay & Dormitory. Aceasta este o adevărată homestay în interiorul unei case balineze tradiționale, cu tot cu mic templu. Familia este foarte amabilă și ospitalieră. Alte locuri de cazare în care am stat personal, împărțind o cameră, și pe care ți le recomand sunt Nakula Familiar Inn în Denpasar, Kampoeng Saya în Seminyak și New Mekar Jaya Hotel în Kuta.
Transportul până în Bali de Sud (Denpasar, Kuta, Seminyak, Legian și Sanur)
Pentru legăturile spre și dinspre aeroportul din Bali, dacă călătorești cu bagaj ușor, există o intrare pietonală extrem de comodă (Google Maps) unde poți lua un moto-taxi sau să fii lăsat pentru niște bănuți față de prețurile pe care le cer în interiorul aeroportului. Sunt la propriu 5 minute pe jos de la ieșirea din terminal. În caz contrar, de obicei e mai ieftin să rezervi transferul cu Klook decât un taxi obișnuit și există un fel de lounge oficial unde aștepți, cu personalul Klook care te poate ajuta să contactezi șoferul, dacă ai nevoie. Transportul public spre și dinspre aeroport este practic inexistent.
Spectacol de dans și muzică tradițională.
Ubud
Făcută celebră de cartea Mănâncă, roagă-te, iubește, micul oraș care în ochii vizitatorilor pare o singură aglomerare de clădiri este de fapt format din nu mai puțin de 14 sate diferite, pe care însă, din cauza puternicei expansiuni datorate turismului, este acum greu să le mai distingi. Cam ca sudul din Bali, după mine, atmosfera autentică a dispărut de mult și a lăsat loc hoardelor de turiști, străzilor congestionate și magazinelor de suveniruri. Ubud rămâne totuși o bază excelentă pentru a explora numeroasele puncte de interes din împrejurimi.
Templul Pura Tirta Empul.
Ce să faci și ce să vezi în Ubud
Când se vorbește despre Ubud și în special despre centrul său, se face referire la zona unde se află piața centrală (Google Maps), acum transformată într-o piață de suveniruri, și Palatul din Ubud (Google Maps). În împrejurimi sunt numeroase temple care merită vizitate, printre care Taman Saraswati (Google Maps) și Pura Gunung Lebah (Google Maps); aici, dacă vrei, poți parcurge un scurt traseu care, dacă vremea permite, oferă priveliști spre Muntele Agung (Google Maps).
Bineînțeles, vizita la Ubud nu poate fi considerată încheiată fără o plimbare prin faimoasa Monkey forest (Google Maps): o pădure/sanctuar unde zeci de maimuțe se plimbă libere printre copaci și câteva ruine. Deși extrem de turistică, nu e chiar așa de rea. În plus, în timpul vizitei mele au fost niște spectacole frumoase de dans și muzică tradițională. Intrarea costă 100.000 IDR, evită să iei mâncare cu tine, pentru că maimuțele ar încerca cu siguranță să o fure, adesea într-un mod agresiv.
Monkey Forest.
Alte temple care cer ceva mai mult drum, dar care pot fi vizitate fără probleme într-o excursie de o zi din Ubud sunt Goa Gajah (Peștera Elefantului) (Google Maps), Gunung Kawi Tampaksiring (Google Maps), Pura Kehen (Google Maps) și Pura Tirta Empul (Google Maps). Acesta din urmă este templul unde se poate participa la tradiționalul ritual de „purificare” cu apă.
Dacă pleci dimineața devreme pentru turul tocmai descris, ai putea adăuga o vizită la faimoasele terase de orez din Tegalalang (Google Maps) ca primă oprire, pentru a evita mulțimile de turiști, cascada Tukad Cepung (Google Maps), care se află la câțiva kilometri de Pura Kehen, și satul tradițional Desa Wisata Penglipuran (Google Maps). Alte cascade în apropierea Ubudului care merită vizitate sunt Tibumana (Google Maps) și Kanto Lampo (Google Maps).
Terasele de orez din Tegalalang.
Cazare în Ubud
Cu ocazia ultimei mele vizite am împărțit o cameră la Bulan Bali Guest House. Nimic extraordinar, dar dacă cauți ceva ieftin, nu e chiar așa de rău.
Transportul până în Ubud
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, Grab, Gojek și Indrive sunt mereu o variantă bună și, una peste alta, ieftină dacă este împărțită. Perama oferă navete la prețuri cinstite. În sfârșit, ai putea lua un bemo (transport local) de la Terminal Batubulan (Google Maps).
Bali Central (Munduk și Bedugul)
Bedugul este numele folosit pentru a indica zona din centrul insulei formată din câteva sate, printre care satul Bedugul și, la mică distanță, Munduk. Întreaga zonă se întinde în jurul a trei cratere de origine vulcanică.
Orezăriile din Jatiluwih.
Ce să faci și ce să vezi în Bali Central (Munduk și Bedugul)
Chiar înainte de a ajunge la Bedugul din Bali de Sud sau Ubud, există două-trei opriri interesante, precum orezăriile din Jatiluwih (Google Maps), care sunt fără îndoială printre cele mai frumoase și mai întinse din toată insula. Pe drumul principal, în acest punct (Google Maps), cer 50.000 IDR pentru accesul în sat și la terasele de orez. Dacă vrei să eviți să plătești, poți parca la templul Pura Luhur Besikalung (Google Maps) și să urci pe jos. La mică distanță se află izvoarele termale Air Panas Angseri (Google Maps). Mai sunt două cascade drăguțe pe drum: Air Terjun Leke Leke (Google Maps) și Air Terjun Nungnung (Google Maps).
La Bedugul propriu-zis, atracția numărul unu este fără îndoială Templul Ulun Danu Beratan (Google Maps), care se află pe malurile lacului Beratan și este indubitabil unul dintre cele mai frumoase, iconice și, din păcate, aglomerate temple ale insulei. În timpul ultimei mele vizite în Bali am trecut cu scuterul și parcarea era plină de autocare, nu îndrăznesc să-mi imaginez cum era situația înăuntru. Sincer, nu sunt convins că merită să mergi. Același lucru e valabil și pentru populara poartă balineză „Bali Handara Gate” (Google Maps), aflată la mică distanță, unde trebuie la propriu să stai la coadă (și să plătești) ca să faci o poză. Mda.
Air Terjun Melanting.
Deși nu chiar la Bedugul, Sekumpul Waterfall (Google Maps) este relativ accesibilă de aici. Este una dintre cele mai frumoase cascade din Bali, dar, din păcate, acum te obligă să iei un ghid pentru 150.000 IDR de persoană plus alți 20.000 IDR pentru intrare. În aceeași zonă mai sunt alte două cascade: Hidden Waterfall (Google Maps) și Fiji (Google Maps); potecile sunt trasate pe Organic Maps. Nu e deloc nevoie de ghid. Personal aș evita să-i susțin pe acești oameni.
La Munduk situația este în schimb clar mai puțin aglomerată și ai putea la propriu să petreci zile întregi trecând de la o cascadă la alta. Îți recomand să începi cu Air Terjun Munduk (Google Maps) și apoi să cobori pe jos spre celelalte cascade; potecile și diversele cascade precum Golden Valley Waterfalls (Google Maps) sunt trasate pe Organic Maps. Dacă vrei, ai putea coborî până la Air Terjun Melanting (Google Maps). Alte cascade nu prea departe de Munduk sunt impresionantele Cascade gemene Banyumala (Google Maps).
În încheiere, ai putea explora terasele de orez (Google Maps) la apus și cina la iconicul Warung Heaven (Google Maps).
Air Terjun Munduk.
Cazare în Munduk
Cu ocazia ultimei mele vizite am împărțit o cameră la Taman Ayu Homestay. Raport calitate-preț excelent și priveliște frumoasă spre vale direct din cameră. Personal amabil și săritor.
Transportul până în Munduk
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, Grab, Gojek și Indrive sunt mereu o variantă bună. Perama oferă navete la prețuri cinstite.
Orezăriile din Munduk.
Lovina
Lovina, pe coasta de nord a insulei, este una dintre destinațiile mele preferate din Bali; zona este relativ puțin turistică, iar atmosfera clar relaxată, plaja nu este printre cele mai bune, dar nici chiar așa de rea.
Ce să faci și ce să vezi în Lovina
Chiar înainte de a ajunge la Lovina, pe drumul care coboară spre Lovina, te-ai putea opri la cascadele Gitgit (Google Maps) și Aling-Aling (Google Maps).
Apele din largul Lovinei sunt frecventate de delfini, care sunt observați practic în fiecare zi, motiv pentru care în centrul pieței principale se află o statuie enormă dedicată acestor animale minunate și, nu întâmplător, fiecare afacere turistică din localitate oferă excursii pentru a-i vedea.
De la Lovina este posibil și să organizezi tururi de scufundări și snorkeling la apropiatul parc național Taman Nasional Bali Barat, fundul mării cu adevărat colorat și condiții excelente. Având în vedere însă că este un parc național, am fost cu adevărat dezamăgit de cantitatea de deșeuri de pe plajă.
O altă atracție populară în împrejurimile Lovinei, ca de obicei, sunt numeroasele cascade. Dacă ai fost deja la Gitgit și Aling-Aling, ai putea vizita Sing Sing (Google Maps) și Blahmantung (Google Maps), oprindu-te apoi la Brahma Vihara Arama (Google Maps), cel mai mare templu budist al insulei. Nu departe se află izvoarele termale Banjar (Google Maps).
Transportul până în Lovina
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, Grab, Gojek și Indrive sunt mereu o variantă bună. Perama oferă navete la prețuri cinstite.
Cumpără fructe de la doamna simpatică din piață!
Bali de Est (Padang Bai, Kintamani, Amed și Amlapura)
Partea de est a insulei este de departe preferata mea. Departe de haosul din Bali de Sud, oferă nu doar o atmosferă mai liniștită și prețuri mai mici, ci și o grămadă de atracții interesante.
Ce să faci și ce să vezi în Bali de Est (Padang Bai, Kintamani, Amed și Amlapura)
Vorbim de o zonă foarte întinsă, cu multe atracții aflate între o destinație și alta; voi încerca să folosesc o anumită logică, dar apoi las la tine să optimizezi deplasările în funcție de interesele tale.
Padang Bai
Padang Bai este un mic oraș-port vizitat în principal pentru că din portul său pleacă ambarcațiunile spre insulele Gili și insula Lombok, deși pentru mulți este pur și simplu o localitate de tranzit; dacă ai timp, merită să petreci aici două zile. Plaja principală, unde se află portul, nu este deloc drăguță, dar e suficient să mergi în golful următor spre est sau spre vest ca să găsești plaje excelente. Blue Lagoon (Google Maps), la est, nu e rea și oferă snorkeling excelent, în timp ce Bias Tugel (Google Maps), la vest, este o splendidă plajă cu nisip alb potrivită pentru baie. În sfârșit, mai sunt două temple pe care le-ai putea vizita, Pura Luhur Silayukti (Google Maps), în timp ce în afara orașului Pura Goa Lawah (Google Maps) are o peșteră plină de lilieci, care îl face puțin mai interesant, dar nimic extraordinar.
Plaja Bias Tugel.
Kintamani (Muntele Batur)
Chiar înainte de a ajunge la Kintamani, deplasându-te spre nord de la Padang Bai, te-ai putea opri la cascada Gembleng (Google Maps), unde se află iconica infinity pool naturală. Cascada în sine nu e mare lucru, dar după părerea mea este poate cea mai bine gestionată de pe insulă: nicio mafie sau ghid obligatoriu, se cere o simplă donație la intrare și există un restaurant frumos cu o panoramă excelentă și mâncare bună. La mică distanță, pe drum, te poți opri la orezăriile Sidemen (Google Maps). În sfârșit, cred că merită vizitat Templul Besakih. După mine, cel mai impresionant de pe insulă.
Acestea fiind spuse, Kintamani este o zonă muntoasă în nord-estul Bali și este deosebit de faimoasă datorită Muntelui Batur și lacului omonim de la poalele lui. Între cele două se află micul sat Toya Bungkah, care găzduiește majoritatea unităților turistice din zonă și servește drept punct de plecare pentru excursii, în special pentru populara ascensiune pentru a vedea răsăritul pe Muntele Batur (Google Maps)
Deși mulți preferă să se alăture unui tur organizat, contrar a ceea ce vor localnicii să te facă să crezi, nu este ilegal să urci pe vârf fără să fii însoțit de un ghid. Există o grămadă de poteci diferite (All Trails) (All Trails) (All Trails). Din păcate, multe comentarii recente par să indice că mafia locală a preluat controlul și te obligă să plătești sume exorbitante pentru un ghid inutil. Eu aș evita să susțin această atitudine. Oricum, așteaptă-te la multă lume la răsărit, mai ales în sezonul de vârf. Dacă nu ai chef să te obosești, există mai multe baruri/restaurante care oferă priveliști fantastice asupra vulcanului și deschid, foarte practic, la răsărit, precum AKASA Specialty Coffee (Google Maps), sau, dacă vrei, te poți opri pur și simplu pe marginea drumului.
Ascensiunea pe Mount Batur este de departe principala atracție a zonei, dar, de vreme ce ești pe aici, ai putea vizita și Pura Ulun Danu Batur, unul dintre cele mai importante temple din Bali.
Răsărit de pe Muntele Batur.
Amed
Amed și împrejurimile a fost una dintre ultimele regiuni din Bali care au cunoscut avântul economic al turismului și rămâne încă una dintre cele mai puțin turistice zone. Chiar și în timpul ultimei mele vizite, în plin august, nu dădea impresia de a fi chiar așa de aglomerată.
Oricum, motivul pentru care marea majoritate a turiștilor vine la Amed sunt siturile excelente pentru scufundări și snorkeling.
Cel mai popular este cel al epavei Liberty de la Tulamben, o navă a marinei americane scufundată în 1942 de un submarin japonez. Eu personal nu m-am scufundat la Amed, dar doi prieteni pasionați mi-au spus că merită absolut. Dacă vrei să faci snorkeling, o poți face pe cont propriu la Pantai Jemeluk (Google Maps) și Lipah (Google Maps).
Epava Liberty.
Amed poate fi folosit și ca bază pentru a vizita apropiatul Templu Pura Penataran Agung Lempuyang (Google Maps), devenit deosebit de popular pe Instagram datorită faimoaselor „porți ale paradisului” cu Mount Agung în fundal. Am refuzat mereu să îl vizitez, așa că nu vorbesc din experiență personală, dar un prieten mi-a spus că în sezonul de vârf lumea stă la coadă ore în șir doar ca să facă faimoasa poză. Am fost în schimb la apropiatul Lahangan Sweet (Google Maps), unde între diversele platforme au construit o replică a „porților paradisului”. Intrarea costă 50.000 IDR, panoramă fantastică spre Muntele Agung și, în mod surprinzător, nu prea aglomerat chiar și la sfârșit de august.
Vorbind de Muntele Agung, dacă vrei poți urca în vârf, care, cu cei 3.148 de metri, este cel mai înalt punct al insulei; poteca cea mai scurtă (All Trails), care presupune oricum 1.300 de metri diferență de nivel, pornește de la templul Pura Pasar Agung (Google Maps). Aveam de gând să urc în timpul ultimei mele vizite în Bali, dar dintr-o serie de motive a trebuit să-mi schimb programul, așa că nu vorbesc din experiență personală, dar un prieten mi-a descris-o ca pe o ascensiune minunată. Din păcate, după ultimele recenzii, mafia locală cere 200.000 IDR ca să urci chiar și fără ghid, ceea ce este complet ilegal. Cum ai înțeles deja, eu aș evita să susțin această atitudine (citește recenziile templului pe Google Maps ca să-ți faci o idee despre tipul de oameni cu care ai de-a face).
Apus la Lahangan Sweet.
Amlapura
Această regiune, aflată cam la jumătatea drumului dintre Amed și Padang Bai, oferă mai mult de câteva atracții interesante. Mai întâi de toate, îți recomand să te duci să vezi răsăritul la Bukit Cinta (Google Maps); priveliștea orezăriilor cu Muntele Agung în fundal este foarte drăguță.
Răsărit la Bukit Cinta.
Te sfătuiesc cu tărie să nu mergi la Tirta Gangga (Google Maps), unde cer 70.000 IDR; chiar nu înțeleg cum poate lumea să-l recomande. La propriu nu e nimic de făcut. Doar hoarde de turiști care fac poze. Nu am fost, dar Taman Ujung (Google Maps) pare mult mai interesant.
Tirta Gangga.
În sfârșit, îți recomand să dai o fugă la satul tradițional Bugbug (Google Maps); în acest punct (Google Maps) este o străduță drăguță printre orezării. De la checkpoint-ul unde se plătește intrarea (Google Maps) este o priveliște excelentă de sus asupra satului. Nici Virgin Beach (Google Maps) în sine nu este deloc rea.
Satul tradițional Bugbug.
Deplasarea prin Bali de Est (Padang Bai, Kintamani, Amed și Amlapura)
Aici, și mai mult decât în alte părți din Bali, cred că merită cu adevărat să ai propriul vehicul. Totuși, Grab, Gojek și Indrive sunt mereu o variantă bună pentru a te deplasa de la o destinație la alta. Perama oferă navete la prețuri cinstite.
Cazare în Bali de Est (Padang Bai, Kintamani, Amed și Amlapura)
Singurul loc de cazare pe care ți-l recomand cu adevărat este LinkeesHome Bungaya, raport calitate-preț excelent, iar proprietarul este pur și simplu o persoană adorabilă. În rest, această regiune a insulei lasă multă libertate, poți la propriu să rezervi chiar în aceeași zi, după cum ai chef, chiar și în plin august nu am avut niciodată probleme să găsesc ceva.
Virgin Beach.
Insulele Nusa (Nusa Lembongan, Nusa Ceningan și Nusa Penida)
Acestea sunt cele trei insule din largul orașului Sanur, la sud-est de Bali. Cunoscute și sub numele de Insulele Nusa, deși se află foarte aproape de insula Bali (la doar 15 km), timp de foarte mulți ani au fost mult mai puțin turistice și aglomerate. Chiar dacă situația s-a schimbat destul de mult în ultima vreme, cred că pot fi totuși o destinație interesantă pentru cei care caută o evadare din „haosul” din sudul Bali.
Blue Lagoon.
Toate cele trei insule oferă oportunități excelente pentru scufundări, dar și pentru snorkelling. Există literalmente zeci de dive shops; eu nu m-am scufundat niciodată aici, dar de-a lungul anilor doi prieteni mi-au recomandat Scuba Junkie Penida și Mambo Dive Center. În sezonul uscat vizibilitatea este mai bună, dar raie manta și pești-lună pot fi observați foarte des tot anul. Eu am făcut un tur de snorkelling cu hostelul în Nusa Penida și am reușit să văd două-trei raie manta.
Devil’s Tears.
Nusa Lembongan și Nusa Ceningan
Insula Lembongan, cea mai apropiată de coasta insulei Bali, este și cea mai dezvoltată; urmează Ceningan, care este legată de Lembongan printr-un pod, așa că de fapt se poate vorbi despre „o singură insulă” destul de compactă, pe care o poți explora fără probleme într-o singură zi. Sincer, nu sunt cine știe ce atracții pe cele două insule. După părerea mea, cea mai drăguță plajă este Dream Beach (Google Maps); lângă plajă se află și intrarea oficială la Devil’s Tears (Google Maps), un tronson de coastă unde valurile se sparg de stâncă, creând jeturi spectaculoase de apă. Este și un loc frumos de unde să privești apusul. Localnicii cer 25.000 IDR. Dacă vrei să eviți să plătești, poți trece prin Sandy Bay Beach (Google Maps). Un alt loc asemănător, pe Nusa Ceningan, îl găsești în acest punct (Google Maps); îți recomand, de asemenea, să dai o fugă până la apropiata Blue Lagoon (Google Maps). În sfârșit, dacă nu ai văzut niciodată o pădure de mangrove, de la Mangrove Point (Google Maps) poți închiria un caiac și explora pe cont propriu sau poți participa la un tur ghidat.
Mangrove Point.
Nusa Penida
După părerea mea, Nusa Penida este cea mai frumoasă dintre cele trei insule și, în mod clar, cea mai mare; cred că merită să petreci aici cel puțin două zile. Bineînțeles, depinde mult de locul în care decizi să te cazezi, dar dacă închiriezi un scuter, ai putea începe ziua vizitând templul Goa Giri Putri (Google Maps) care, aflându-se în interiorul unei peșteri, este cu adevărat deosebit față de celelalte. După aceea îndreaptă-te spre Atuh Beach (Google Maps) și Diamond Beach (Google Maps), înainte să sosească mulțimile de turiști veniți din Bali pentru o zi. Cer 35.000 IDR pentru intrare, plus alți 5.000 IDR pentru parcare.
Diamond Beach.
Eu, fără să-mi fi propus, am intrat pe aici, Atuh Beach Free Entrance (Google Maps), fără să plătesc, dar într-adevăr, așa cum se poate citi în recenzii, localnicii care dau târcoale prin parcare nu sunt tocmai prietenoși. Intrarea oficială este Diamond and Atuh car Park (Google Maps). De aici poți continua spre Thousand Islands Viewpoint (Google Maps) și Suwehan Beach (Google Maps), aceasta din urmă foarte drăguță și, cel puțin în timpul vizitei mele, practic pustie. Durează puțin până cobori, dar dacă cauți un pic de liniște, merită absolut. O altă variantă este Tembeling Beach and Forest (Google Maps), dar nu am fost acolo, așa că nu mă pronunț. Îți recomand să alegi la final un punct de belvedere frumos, ca să închei ziua privind apusul; eu am fost la Banah Cliff Point (Google Maps), drumul este în stare destul de proastă, dar panorama asupra coastei este excelentă; o altă variantă, nu departe, este Saren Cliff Point (Google Maps).
Suwehan Beach.
În a doua zi ai putea începe cu iconica Kelingking Beach (Google Maps); și aici, cu cât ajungi mai devreme, cu atât mai bine; eu am ajuns practic în zori și m-am bucurat cu adevărat de ea. Plaja este spectaculoasă, chiar dacă nu prea potrivită pentru înot. Coborârea abruptă mi s-a părut foarte distractivă, dar pentru unii ar putea fi un adevărat coșmar. Din păcate, construiesc un lift, așa că îmi închipui că problema aglomerației nu poate decât să se agraveze.
Kelingking Beach.
După ce ai fost la Kelingking Beach, te-ai putea îndrepta spre Angel’s Billabong (Google Maps), unde se află o piscină naturală foarte frumoasă (la maree joasă), și spre apropiata Broken Beach (Google Maps), unde un arc natural care separă o mică lagună de ocean creează un peisaj unic. Din păcate, și aici e o grămadă de lume. Dacă mergi pe jos de-a lungul coastei în direcția Korawa Beach (Google Maps), ai putea vedea raie manta direct de pe stâncă; în orice caz, este o plimbare plăcută.
Angel’s Billabong.
Dacă îți mai rămâne timp, ai putea merge la Crystal Bay (Google Maps), de unde îți recomand să mergi pe jos până la Pandan Beach (Google Maps) sau Puyung Beach (Google Maps). Aceste două plaje sunt mult mai puțin aglomerate. Poteca este ușor de urmat și este trasată chiar și pe Organic Maps.
Crystal Bay.
Transportul până pe Insulele Nusa (Nusa Lembongan, Nusa Ceningan și Nusa Penida)
Există mai multe legături zilnice din portul Sanur (Google Maps) atât spre Lembongan, la Mushroom Bay Beach (Google Maps), cât și spre Nusa Penida; aceasta din urmă are două porturi de sosire: Penida Ferry Port (Google Maps) și Buyuk Harbour (Google Maps), de unde există și legături directe spre Insulele Gili.
Există, de asemenea, legături între insule, cu bărci care fac naveta între Yellow Bridge Port (Google Maps) și zona de unde pleacă tururile de snorkelling (Google Maps). Cele mai multe dintre companiile care operează aceste speedboat-uri pot fi rezervate pe cont propriu pe 12Go.
Cazare pe Nusa Penida
Hostelul în care am dormit pe Nusa Lembongan pare să se fi închis, așa că nu am nicio recomandare. Dacă cauți un hostel ieftin și deloc rău pe Nusa Penida, îți recomand Hostel Bukit Sangcure. Panoramă excelentă, personal foarte amabil și săritor (vin să te ia chiar și de la port) și oferă prețuri excelente pentru snorkelling și speed boat-uri.
Pandan Beach.
Îți planifici călătoria? Dacă încă nu ți-ai făcut asigurarea, aici găsești ghidul meu despre cele mai bune asigurări de călătorie. Dacă o achiziționezi prin linkurile din ghid, îmi susții acest site fără niciun cost suplimentar.
LOMBOK
Lombok, insula care, privind harta, se află în dreapta Balilui, este mai puțin dezvoltată și încă relativ puțin frecventată de turiști, cu excepția celor trei insulițe din nord-vest, Insulele Gili. Bali și Lombok sunt legate prin speed boat-uri și feriboturi practic zi și noapte, dar dacă ești dispus să cheltuiești ceva în plus, merită luate în considerare și zborurile de la Denpasar la Lombok International Airport, care, dacă sunt rezervate din timp, nu sunt chiar atât de scumpe.
Gili Air.
Notă: Ca și în cazul Bali, cred că merită să iei în calcul ideea de a închiria un scuter pentru a explora Lombok. În funcție de itinerariul tău, dacă de exemplu ai de gând să te întorci în Bali, ai putea închiria direct în Bali și să iei feribotul din Padang Bai (Google Maps); poți verifica orarele și rezerva online pe acest site. La momentul scrierii acestui ghid, trebuia să ai un cont la o bancă locală pentru a face plata. În orice caz, în apropierea portului există o mulțime de agenții care pot face rezervarea pentru tine în schimbul unui mic comision.
Dacă în schimb, de exemplu, ai de gând să-ți continui călătoria spre Flores sau oricum nu intenționezi să te întorci în Bali, ai putea închiria scuterul direct în port când ajungi; există firme de închiriere atât la Lembar (Google Maps), unde ajunge feribotul, cât și la Bangsal (Google Maps), unde ajung speed boat-urile care trec și pe la Insulele Gili.
Insulele Gili
Acest grup de 3 insulițe din nord-vestul insulei Lombok este considerat atracția numărul unu a insulei Lombok și este adesea vizitat în cursul unei călătorii în Bali. Nu te aștepta la un paradis neatins, turismul de masă a ajuns aici de mult, dar dacă cauți câteva zile de mare, insulele nu sunt chiar atât de rele.
Gili Air.
Ce să faci și ce să vezi pe Insulele Gili
Fiecare insulă are o atmosferă diferită. Cea principală, Gili Trawangan, este considerată „insula petrecerilor” și de aceea este frecventată mai ales de backpackeri, în timp ce Gili Meno este cea mai populară printre cupluri și familii. Compromisul potrivit este probabil Gili Air.
Pe lângă plajele superbe, pe insule nu sunt cine știe ce mari atracții. Eu am participat la clasicul tur de snorkelling și, una peste alta, nu a fost chiar atât de rău, dar nici excepțional; cea mai mare parte a recifului de corali din apropierea insulelor nu este deloc sănătoasă. Cel mai bine este pur și simplu să te relaxezi și să te bucuri de acest mic colț de paradis în compania unei cărți bune sau a unei băuturi.
Pe insule nu există vehicule cu motor, dar având în vedere dimensiunile lor nu e deloc o problemă; poți merge fără probleme pe jos sau poți închiria o bicicletă, care este alegerea cea mai comună.
Gili Meno.
Cazare pe Insulele Gili
Eu am stat pe Gili Air, mai exact la Fantastic B„n”B, o variantă bună și ieftină, la doi pași de port. Personal amabil și săritor.
Transportul până pe Insulele Gili
Există legături directe cu speed boat-ul de la Buyuk Harbour (Google Maps) la Nusa Penida, de la Mushroom Bay Beach (Google Maps) la Nusa Lembongan, din portul Sanur (Google Maps) și din Padang Bai (Google Maps). Cele mai multe dintre companiile care operează aceste speedboat-uri pot fi rezervate pe cont propriu pe 12Go. De pe Insulele Gili la portul Bangsal (Google Maps) din Lombok există plecări frecvente pe tot parcursul zilei.
Gili Air.
Kuta Lombok
Să nu o confunzi în niciun caz cu Kuta din Bali; această localitate din sudul insulei Lombok este destinația de litoral preferată a backpackerilor. Aici sunt plaje frumoase, dar mai ales surf excelent, iar turismul de masă este încă pe cale să sosească. Înainte de a ajunge la Kuta, pe drum se află satul tradițional sasak Sade (Google Maps); nu am fost acolo, dar ar putea fi o oprire interesantă dacă nu ai mai văzut niciodată așa ceva.
Ce să faci și ce să vezi în Kuta Lombok
Eu nu fac surf, dar așa cum am spus mai devreme, întreaga zonă este foarte populară printre surferi, așa că îmi închipui că valurile nu sunt deloc rele și, cu siguranță, nu duc lipsă de școli de surf. Dacă te interesează, îți recomand să faci niște căutări. În orice caz, îți va fi suficient să pui piciorul pe plajă și ți se vor oferi lecții de surf.
Surferi pe Pantai Tanjung Aan.
Plaje în Kuta Lombok
În jurul orașului Kuta Lombok sunt zeci, dacă nu chiar sute de plaje, și este de neconceput să le vizitezi pe toate. Mai jos le enumăr pe preferatele mele dintre cele pe care le-am văzut.
Pantai Tanjung Aan (Google Maps): este un golf amplu unde condițiile pentru surf par să nu fie rele. Plaja în sine nu este excepțională, dar este destul de bine dotată, cu o grămadă de baruri, restaurante și șezlonguri, dacă asta cauți.
Nicole’s Monkey Beach (Google Maps): este de departe plaja mea preferată; este puțin „izolată” și se ajunge la ea doar pe jos, trecând prin Bukit Merese (Google Maps) sau, la maree joasă, de pe plaja Tanjung Aan, de-a lungul stâncilor. Golful mic este adăpostit, deci perfect pentru o baie. Există un singur bar/restaurant, care închiriază și șezlonguri, iar proprietarul este extrem de amabil. Moha Beach (Google Maps), nu departe, este drăguță mai ales la maree joasă, când se formează o piscină naturală.
Nicole’s Monkey Beach.
Pantai Selong Belanak (Google Maps): este plaja faimoasă pentru bivolii de apă (water buffalo) care trec în mod normal la apus; eu nu i-am văzut, dar plaja este oricum foarte frumoasă. Cer 10.000 IDR pentru parcare. Dacă te hotărăști să mergi, nu departe se află un restaurant excelent, Warung Corner (Google Maps). Alte două plaje din zonă care sunt adesea recomandate sunt Pantai Semeti (Google Maps) și Pantai Mawi (Google Maps)
Puncte de belvedere în Kuta Lombok
Există cel puțin trei puncte de belvedere cu adevărat frumoase, care oferă o priveliște excelentă asupra coastei crestate. Bukit Seger (Google Maps) este cel mai apropiat de „centru”. Aici cer 10.000 IDR pentru intrare. Bukit Merese (Google Maps), menționat mai sus, este peninsula unde se află și Nicole’s Monkey Beach, așa că ai putea să te oprești să vezi apusul după ce ai petrecut după-amiaza pe plajă. Și aici, dacă vii dinspre drum, cer 10.000 IDR pentru parcare. În sfârșit, există Bukit Pedau (Google Maps) unde, cel puțin când am fost eu, nu era nimeni care să ceară bani. Poți parca în acest punct (Google Maps) și urca pe potecă.
Bukit Pedau.
Goa Bangkang și Goa Sumur
Goa Bangkang (Google Maps) și Goa Sumur Lombok (Google Maps) sunt două peșteri aflate la mică distanță una de alta, chiar la marginea orașului Kuta Lombok. Aici, în timpul zilei, se pot face câteva fotografii cu razele de lumină care intră prin deschiderile din tavanul peșterii. Din ce am înțeles, cer 50.000 IDR pentru intrare. Eu am trecut mai departe, dar unii ar putea să le găsească interesante.
Ca încheiere, în Kuta Lombok se propune adesea un tur de island hopping către „Secret Gilis”. Un grup de insule din apropierea Lembarului, care nu sunt chiar atât de secrete. Nu am fost, așa că nu mă pronunț, dar ar putea fi o modalitate frumoasă de a-ți petrece ziua. Pe această pagină găsești mai multe informații.
Pantai Selong Belanak.
Cazare în Kuta Lombok
Eu am dormit la Gani Homestay, care este puțin în afara zonei turistice principale, nimic deosebit. În împrejurimi sunt o grămadă de guesthouse-uri ieftine; dacă ai un scuter, zona este liniștită și puțin mai ieftină. În orice caz, există cu adevărat multe opțiuni. Dacă te hotărăști să stai prin această zonă sau ești doar în trecere, îți recomand să mănânci la Kiena Warung (Google Maps), mâncare ieftină și delicioasă.
Transportul până în Kuta Lombok
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, Perama oferă shuttle-uri la prețuri corecte. În Lombok există o rețea de taxiuri partajate care fac naveta între principalele destinații turistice, iar orice guesthouse poate organiza transferul. Dacă ajungi în portul Lembar, pregătește-te să ai de-a face cu „mafia locală” care controlează taxiurile.
Pantai Selong Belanak.
Ekas
Ekas este un sat de pe coasta de vest a peninsulei din sud-estul insulei Lombok, dar este adesea folosit pentru a indica întreaga regiune. Nu am fost acolo, dar este o destinație care devine tot mai populară printre călătorii care vor să iasă din circuitele turistice clasice. Mi-a fost descrisă ca o zonă încă sălbatică, unde plajele pustii se succed una după alta. Ekas este și mult mai aproape de Pink Beach (Google Maps) decât Kuta Lombok, deși, din ce se citește, plaja nu e chiar atât de roz. Aici găsești un articol cu ceva informații în plus.
Tetebatu
Tetebatu este un sat liniștit la poalele sudice ale Muntelui Rinjani, unde, printre orezării, cascade și un farmec local autentic, poți petrece liniștit două zile.
Orezării în Tetebatu.
Ce să faci și ce să vezi în Tetebatu
Înainte de a vedea ce poți face în Tetebatu, țin să menționez că, dacă vrei, satul poate fi folosit ca bază pentru a urca până la craterul Muntelui Rinjani. Aceasta este o potecă mult mai puțin bătătorită decât cea care urcă din Senaru și Sembalun, așa că, dacă cauți o alternativă mai puțin aglomerată, poate fi cu siguranță o variantă. Țin însă să precizez că de aici se poate urca doar până la crater, nu și până la vârful propriu-zis.
Trekking în Tetebatu
În toate guesthouse-urile se oferă „trekking tours”; sincer, nu cred că merită, dar dacă preferi ceva mai structurat sunt cu siguranță o variantă. Dacă preferi în schimb abordarea pe cont propriu, în acest punct (Google Maps) există o potecă frumoasă trasată și pe Organic Maps. Traseul străbate orezăriile și poate fi combinat cu vizita la Big waterfall (Google Maps) și Tetebatu Waterfall (Google Maps), urmând în linii mari itinerariul pe care l-am trasat aici (All Trails) și încheind cu vizita la Monkey Forest (Google Maps), unde se pot vedea maimuțe negre.
Transport excepțional în monkey forest.
Notă: La Big Waterfall, în sezonul uscat, nu curge apă, dar poți totuși face baie; cer 10.000 IDR. Tot 10.000 IDR se cer și la Tetebatu Waterfall, iar la Monkey Forest 30.000 IDR. Există totuși mai multe accese laterale unde nu este nimeni care să controleze. Eu, de exemplu, veneam de la Ima’s Cafe & Orchard (Google Maps), pe care îl recomand, și am parcat în acest punct (Google Maps). Aici se află un pod prăbușit de unde se poate coborî pe jos și intra în pădure. Ca încheiere, o altă cascadă adesea recomandată este Air Terjun Jeruk Manis (Google Maps). Din ce se citește însă, „mafia locală” te obligă să iei un ghid la prețuri absurde. Citește totuși câteva dintre recenziile recente, poate situația s-a schimbat. Eu însă am preferat să evit.
Maimuțe negre la monkey forest.
Cascadele Benang Stokel și Benang Kelambu
Benang Stokel și Benang Kelambu (Google Maps) sunt două cascade foarte frumoase, iar în aceeași zonă se mai află alte două cascade drăguțe: în esență, patru cascade deloc rele, la cam 40 de minute de Tetebatu. Din păcate, și aici mafia locală a preluat complet controlul; oficial intrarea costă 10.000 IDR, dar străinii sunt direcționați spre „centrul de informații”, unde cer mult mai mult, iar tariful variază chiar și în funcție de câte cascade intenționezi să vizitezi. Mi-au arătat niște bilete „oficiale”. Când am cerut să vorbesc cu managerul și să văd un fel de act de identitate oficial, mi-au spus că nu e nimeni, moment în care am intrat fără să plătesc și i-am ignorat complet. Nu erau deloc fericiți, dar nu au făcut nimic; din câteva recenzii, însă, reiese că pot deveni agresivi.
Indiferent dacă te hotărăști să mergi sau nu, să plătești sau nu, cu siguranță nu ai nevoie de niciun ghid; poteca ce leagă cele patru cascade este aproape întotdeauna foarte clară și, în orice caz, clar trasată pe Organic Maps.
Benang Kelambu.
Transportul până în Tetebatu
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, în Lombok există o rețea de taxiuri partajate care fac naveta între principalele destinații turistice, iar orice guesthouse poate organiza transferul.
Cazare în Tetebatu
Tetebatu Sama Sama Bungalows este un loc de cazare foarte frumos, înconjurat de verdeață, cu piscină și mic dejun inclus.
Benang Stokel.
Sembalun
Sembalun este un alt sat la poalele Muntelui Rinjani, care oferă peisaje care îți taie răsuflarea și o bază ideală pentru oricine vrea să urce pe vârful vulcanului.
Ce să faci și ce să vezi în Sembalun Lawang
Bukit Selong
Bukit Selong (Google Maps) este un deal care oferă o panoramă excelentă asupra fotogenicelor terase de orez din Sembalun Lawang. De la parcare (Google Maps) până în vârf sunt doar vreo zece minute pe jos. Recomandat mai ales la apus. Atenție la maimuțe. Cer 10.000 IDR la intrare. Nu am fost, dar, dacă vrei, nu departe se află reconstituirea unui mic sat tradițional (Google Maps).
Bukit Selong.
Pergasingan Hill
Pergasingan Hill (Google Maps) oferă priveliști fantastice atât asupra văii acoperite de orezării, cât și asupra impunătorului Munte Rinjani. Poți parca direct la începutul potecii, în acest punct (Google Maps). Găsești traseul GPS la această pagină (All Trails). Poteca nu este deosebit de lungă, dar este destul de abruptă și nu dă respiro nicio clipă; într-un ritm alert mi-a luat puțin sub o oră ca să ajung în zona unde oamenii își fac tabăra. Am urcat devreme ca să văd răsăritul de pe vârf (pe care îl recomand!), așa că nu era nimeni care să încaseze bani la intrare, dar din ce am înțeles, în mod normal cer 10.000 IDR de la localnici și 25.000 IDR de la străini. Panoramă excelentă.
Panoramă de la Pergasingan Hill.
Muntele Rinjani din Sembalun Lawang
Poteca care urcă pe Muntele Rinjani dinspre Sembalun este cea mai scurtă dintre toate pentru oricine vrea să ajungă pe vârful propriu-zis al vulcanului. Aici găsești o hartă cu cele trei poteci care urcă versantul nordic al vulcanului din Sembalun, Torean și Senaru, care sper să lămurească ce vreau să spun.
Ascensiunea până pe vârf se face în mod normal în două zile: în prima zi se urcă până la crater, unde se petrece noaptea în cort, iar în a doua zi, în zori, se urcă pe vârful propriu-zis și apoi se coboară la Sembalun Lawang.
După o lungă negociere cu Bukit Senaru Homestay am plătit 1,4 milioane, totul inclus (inclusiv transportul spre și dinspre Senaru, unde m-am dus să mă întâlnesc cu un prieten care sosea de pe Insulele Gili); bineînțeles, ai putea organiza totul direct la Sembalun Lawang. Este o drumeție foarte frumoasă, care oferă peisaje care îți taie răsuflarea, dar nu trebuie luată în niciun caz cu ușurință; chiar dacă se face în două zile, vorbim totuși de aproximativ 2.800 de metri de diferență de nivel totală, cu vârful aflat la 3.726 de metri (All Trails). Asta nu e deloc o plimbare!
În plus, porțiunea de la crater până la vârful vulcanului este adesea expusă vânturilor puternice, iar nici terenul alunecos, format din cenușă vulcanică și resturi de rocă, nu ajută. Un alt aspect care, din păcate, trebuie semnalat este starea jalnică a potecii și a zonei de camping; cantitatea de gunoi, hârtie igienică și excremente umane este de-a dreptul deplorabilă.
Rinjani văzut de la Pergasingan Hill.
Cazare în Sembalun Lawang
Eu am dormit la Tresno Sembalun Rinjani, una dintre cele mai ieftine variante. Camerele nu sunt nimic deosebit, cu siguranță există și mai bune, dar pentru o noapte merge mai mult decât bine. Personalul este foarte amabil.
Transportul până în Sembalun Lawang
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, în Lombok există și o rețea de taxiuri partajate care fac naveta între principalele destinații turistice, iar orice guesthouse poate organiza transferul.
Câmpurile din Sembalun Lawang.
Senaru
Cum am spus deja, Senaru este un alt sat folosit ca bază pentru a organiza ascensiunea pe vulcanul Rinjani, în special pentru cei care vor să ajungă doar la crater și nu pe vârful propriu-zis. În același timp, este un loc excelent unde poți petrece două zile de relaxare, explorând cascadele din împrejurimi.
Ce să faci și ce să vezi în Senaru
Senaru nu are prea multe de oferit; îți recomand doar să vezi cascadele și să organizezi trekkingul pe Muntele Rinjani. Dacă ai însă și alt timp la dispoziție, ai putea vizita satul tradițional (Google Maps) și plantațiile de cafea, unde există un punct de belvedere spre cascada Tiu Kelep (Google Maps).
Craterul Muntelui Rinjani.
Cascadele din Senaru
La mică distanță de sat se află două cascade foarte frumoase, pe care merită absolut să le vizitezi: Sendang Gile (Google Maps) și Tiu Kelep (Google Maps). Există două accese: Gate 2 (Google Maps) și Gate 1 (Google Maps); nu contează pe care îl alegi, alege în funcție de locul unde te cazezi. Intrarea costă 20.000 IDR.
Bineînțeles, te întreabă dacă vrei ghid, dar nu este deloc necesar. Poteca este ușor de urmat și este trasată pe Organic Maps. Dacă se poate, încearcă să vizitezi cascadele dimineața devreme, mai ales în weekend, când este o grămadă de turism local.
Tiu Kelep.
Muntele Rinjani din Senaru
Așa cum am spus mai sus, Sembalun este punctul de plecare ideal pentru cei care vor să ajungă pe vârful propriu-zis al vulcanului, în timp ce Senaru este alegerea cea mai populară pentru cei care vor să ajungă doar până la crater. Pentru claritate, redau din nou harta cu cele trei poteci care urcă versantul nordic al vulcanului.
Drumeția propusă în mod normal din Senaru se face în trei zile și două nopți: în prima zi se urcă la crater, unde se petrece noaptea, a doua zi cine vrea poate urca pe vârful Mount Sangkareang sau „Second Summit” ca să vadă răsăritul, iar apoi se coboară la lac, unde se petrece a doua noapte, în apropierea izvoarelor termale (Google Maps). În a treia zi se coboară pe poteca ce duce la Torean. Chiar dacă este mai puțin solicitantă decât ascensiunea pe vârful propriu-zis, vorbim totuși de o drumeție care nu trebuie luată în niciun caz cu ușurință. Numai în prima zi se fac aproximativ 2.000 de metri de diferență de nivel.
Tabăra de bază pentru ascensiunea spre vârf.
O altă variantă interesantă oferită la Senaru pentru oricine nu are mult timp la dispoziție sau pur și simplu nu are chef să facă camping este excursia dus-întors în aceeași zi: adică să începi ascensiunea în toiul nopții, ca să ajungi la crater pentru răsărit, și apoi să cobori din nou la Senaru, parcurgând în esență poteca descrisă pe această pagină (All Trails). Am vorbit cu un tip care pentru această variantă plătise doar 500.000 IDR la Bukit Senaru Homestay.
Ca încheiere, acestea sunt itinerariile cele mai populare, dar poți construi literalmente itinerariul pe care îl preferi; sunt oameni care fac „grand tour”, urcând pe vârf din Sembalun și coborând apoi prin Senaru, trecând pe la izvoarele termale, sau invers. În esență, o grămadă de opțiuni pentru toate gusturile.
Vârful Muntelui Rinjani.
Cazare în Senaru
Cum am spus deja, eu am dormit la Bukit Senaru Homestay, cameră modestă, dar deloc rea. Tururile pe Rinjani sunt oferite la prețuri foarte avantajoase.
Transportul până în Senaru
Dacă te afli pe Insulele Gili, odată ajuns în portul Bangsal (Google Maps) ar trebui de obicei să reușești să găsești un taxi partajat sau, cu puțin noroc, chiar vreun microbuz spre Senaru, dar pregătește-te pentru o negociere dură; probabil e mai bine să-ți organizezi transferul prin guesthouse. Alternativ, ai putea închiria un scuter cu care să te plimbi prin Lombok și pe care să-l returnezi când te întorci în Bali sau înainte de a lua barca spre Flores. Din orice altă destinație, cred că merită să-ți rezervi faimoasele taxiuri partajate.
Craterul Rinjani.
Senggigi
Senggigi indică zona din nordul orașului Mataram, care include și satul cu același nume. Aceasta este zona cea mai comercială și mai dezvoltată din Lombok, cu numeroase hoteluri și restaurante pline de turiști occidentali. În ciuda acestui fapt, ne aflăm totuși în Lombok, așa că atmosfera este, una peste alta, liniștită.
Ce să faci și ce să vezi în Senggigi
Sincer, nu am găsit Senggigi o destinație deosebit de entuziasmantă. În afară de a petrece câteva zile de relaxare pe plajă, nu prea e mult de făcut. Senggigi Beach (Google Maps) este plaja principală, nimic deosebit, dar nici chiar atât de rea. În orice caz, sfatul meu este să te îndrepți spre plajele din nord, precum Nipah Beach (Google Maps) și Pantai Pandanan (Google Maps); în plus, drumul de coastă oferă mai mult de câteva priveliști interesante, precum cea de la Malimbu Hill (Google Maps).
Senggigi Beach.
Cazare în Senggigi
Eu am petrecut o noapte la Mugeni Homestay, raport calitate-preț excelent.
Transportul până în Senggigi
Dacă nu te deplasezi cu scuterul, în Lombok există o rețea de taxiuri partajate care fac naveta între principalele destinații turistice, iar orice guesthouse poate organiza transferul.
Apus la Senggigi Beach.
SUMBAWA
Sumbawa este clar o insulă puțin turistică. Cei mai mulți călători trec direct din Lombok în Flores pentru a vizita faimosul parc național Komodo. Aveam de gând să explorez insula în 2023, dar din păcate a trebuit să-mi schimb itinerariul pe parcurs, așa că, deși făcusem destul de multe cercetări și, una peste alta, mi se părea că insula are mai multe destinații interesante, nu pot vorbi din experiență personală. Cu toate acestea, dacă ești în căutarea unei destinații încă departe de turismul de masă și ai timp la dispoziție, sunt sigur că a ajunge în Flores pe uscat, prin Sumbawa, poate fi o experiență frumoasă. Travelfish are un ghid pe propriul site. Aici găsești un alt ghid, deși nu foarte detaliat.
FLORES
Pentru mulți călători, Flores este sinonim cu Komodo: faimosul parc național, casa dragonului de Komodo și a unora dintre cele mai bune situri de scufundări din lume, un adevărat paradis pe pământ. Insula are însă mult mai multe de oferit. Săptămânile petrecute traversând Flores cu scuterul de la Labuan Bajo la Maumere sunt printre cele mai frumoase din toate călătoriile mele. O insulă de descoperit în întregime, încă departe de turismul de masă, dar în același timp cu un nivel de turism suficient cât să asigure locuri de cazare și infrastructură.
Cerb în Komodo.
Labuan Bajo
Labuan Bajo nu este altceva decât orașul-port care servește drept nod de plecare pentru oricine vrea să exploreze parcul național Komodo. De aici se pot organiza toate tururile posibile și imaginabile.
Ce să faci și ce să vezi în Labuan Bajo
Cum am spus deja, Labuan Bajo în sine nu are prea multe de oferit, dar dacă ai la dispoziție câteva ore, ai putea vizita Rangko Cave (Google Maps), faimoasă pentru piscina ei naturală cu apă sărată, luminată de superbe jocuri de lumină când soarele pătrunde prin deschiderea ei la începutul după-amiezii. Pentru asta trebuie să iei o barcă din acest punct (Google Maps), aflat la aproximativ o jumătate de oră de Labuan Bajo. Cer 100.000–200.000 IDR, în funcție de cât de bun ești la negociat și de numărul de persoane, plus alți 50.000 IDR pentru a intra în peșteră.
Parcul Național Komodo.
Parcul Național Komodo
Mulți călători decid să exploreze parcul făcând turul cu barca de la Lombok la Labuan Bajo sau invers. Turul este oferit de mai multe companii, dar programul este destul de standard și se desfășoară pe parcursul a patru zile și trei nopți. Eu am făcut călătoria cu Kareem the Explorer la „Deck class” și, chiar dacă nu se poate spune că este confortabilă, una peste alta nu am de ce să mă plâng. Există însă mai multe companii care oferă, în esență, același tip de călătorie, precum: Wanua Adventure, Green Rinjani și Travel Wise.
Pink Beach.
Găsești programul detaliat, pe care nu-l repet aici, la diversele linkuri, dar, în esență, primele două zile pe barcă nu sunt mare lucru: o scurtă oprire la Pulau Kenawa (Google Maps) în prima zi, rechinii-balenă în dimineața celei de-a doua zile (le dau de mâncare și personal mi s-a părut foarte trist, nici n-am intrat în apă) și apoi doar multă navigație care, dacă ai ghinionul să dai de mare agitată, ar putea fi o adevărată tortură. Cele două zile în interiorul parcului național au fost în schimb minunate: am mers să vedem dragonii de Komodo (Google Maps), Pink beach (Google Maps), câteva opriri pentru snorkelling și apusul de la iconica Pulau Padar (Google Maps).
Apus la Pulau Padar.
Alternativ, ai putea pur și simplu să zbori la Labuan Bajo și să organizezi un tur cu barca de una sau mai multe zile direct de acolo. Dacă turul din Lombok a devenit atât de popular printre călători, cred că se datorează mai ales unei chestiuni de buget. De fapt, turul cu barca costă puțin mai mult decât doar zborul de la Lombok la Labuan Bajo, iar dacă călătorești în sens invers (Labuan Bajo – Lombok), ai putea cheltui chiar mai puțin, având în vedere că în acea direcție cererea este mult mai mică. Bărcile, din forța lucrurilor, trebuie oricum să se întoarcă, așa că sunt dispuse să ofere reduceri importante.
Dragon de Komodo.
Ca încheiere, dacă ești certificat, îți recomand insistent să faci cel puțin o zi de scufundări în parc; vorbim cu adevărat despre unul dintre cele mai bune locuri din lume. Eu am făcut trei fun dives cu Uber Scuba Komodo (Google Maps) și m-am simțit foarte bine: personal amabil și bine pregătit, barcă tare comodă și mâncare excelentă. În plus, acceptă plăți cu Wise, ceea ce este foarte comod. Dacă nu ești încă înregistrat, folosind acest link primul transfer de până la 500 € este complet gratuit. Alte dive shops adesea recomandate sunt Wet Frog Divers (Google Maps) și Divers Paradise Komodo (Google Maps). Dacă în schimb cauți un liveaboard ieftin, un prieten drag mi-a recomandat Wunderpus Liveaboard.
Cazare în Labuan Bajo
Eu am dormit la Bajo Nature Backpackers, un hostel excelent, bine amplasat, cu personal foarte amabil. Recomandat.
Transportul până în Labuan Bajo
99% dintre călători ajung la Labuan Bajo pe mare, făcând turul din Lombok, sau cu avionul din Bali (există zboruri zilnice). Ai putea lua în calcul și ideea de a zbura la Maumere și de a călători „invers”, traversând Flores pe uscat și luând apoi turul cu barca spre Lombok. Spre și dinspre Labuan Bajo există legături cu feribotul către insula Sulawesi.
Baie cu rechinii-balenă.
Deplasarea prin Flores
Înainte de a trece la diversele atracții din Flores, cred că merită să spun câteva cuvinte despre cum te poți deplasa pe insulă de-a lungul itinerariului clasic de la Labuan Bajo la Maumere și invers.
Flores cu scuterul/motocicleta
Aceasta este varianta pe care am ales-o și pe care o recomand oricui vrea maximum de libertate și un strop de aventură. „Trans-Flores Highway” a fost modernizată recent și este, prin urmare, în condiții excelente; în plus, pe insulă nu este mult trafic, așa că este, una peste alta, un drum plăcut. Drumurile secundare sunt însă adesea în stare foarte proastă. Nimic imposibil, dar este cu siguranță recomandat să ai un minim de experiență pe două roți. Dacă te hotărăști pentru această variantă, din câte știu eu există doar două opțiuni pentru a închiria scuterul la Labuan Bajo și a-l preda la Maumere sau invers.
Varianta cea mai ieftină este cea oferită de Marian, pe care îl poți găsi la Divers Paradise Komodo (Google Maps) din Labuan Bajo și care colaborează cu Lena House (Google Maps), chiar la marginea orașului Maumere. Când am fost eu, cereau 100.000 IDR pe zi, 400.000 IDR garanție și alți 400.000 IDR pentru returnarea scuterului. Dacă ai bagaje multe, poți organiza transportul unei părți din bagaj. Varianta cea mai scumpă este cea oferită de Motor Adventure Bali (Google Maps); biroul din Maumere se află aici (Google Maps). Eu a trebuit să închiriez de la ei pentru că Marian nu avea scutere disponibile. Îți recomand să consulți site-ul oficial pentru prețuri actualizate, dar sunt clar mai scumpe. Este însă la fel de adevărat că scuterele/motocicletele sunt în condiții mai bune, poți face asigurarea, acceptă plata cu cardul etc. etc. În esență, un tip de serviciu complet diferit.
Muntele Inerie.
Șofer privat în Flores
Cam ca în Sumatra, un număr bun de călători, în special familii sau grupuri de călători, decid pur și simplu să-și ia un șofer privat. Aceasta este cu siguranță o variantă comodă, dar și, în mod clar, cea mai scumpă; așteaptă-te să plătești cel puțin 30–40 € pe zi, plus benzina. De obicei, guesthouse-urile îți pot oferi mai multe contacte.
Transport public în Flores
Ultima variantă este o combinație de transport public și taxiuri partajate. Aproape sigur, pentru a vizita diversele puncte de interes sau pentru a participa la vreun tur, va trebui oricum să închiriezi un scuter la fața locului, dar pentru deplasările lungi transportul public este fără îndoială o variantă bună. Există clasicele microbuze locale, adesea arhipline, și taxiuri partajate, dar și minibusurile Gunung Mas, adesea recomandate, pe care le poți rezerva prin whatsapp. În orice caz, orice guesthouse te poate ajuta să rezervi, să-ți indice unde este stația și, în unele cazuri, să trimită pe cineva să te ia.
Wae Rebo.
Wae Rebo
Wae Rebo (Google Maps) este cel mai faimos sat tradițional de pe insulă, dacă nu chiar din întregul arhipelag. La peste o mie de metri deasupra nivelului mării, înconjurat de văi și păduri, partea turistică a satului, cu iconicele locuințe tradiționale, este fără îndoială pitorească. Totuși, după părerea mea, și-a pierdut o mare parte din autenticitate, transformându-se de fapt într-o atracție comercială, dar îți recomand totuși să-l vizitezi. Eu am ajuns înainte de prânz și am putut să mă bucur de el în liniște: am jucat volei cu localnicii, am stat de vorbă și am făcut și alte activități. După-amiază însă au început să sosească mulțimi mari, iar seara păreau să fie mai mulți turiști decât localnici. Sau cel puțin aceasta a fost impresia mea. Pe scurt, vizitează-l cu așteptări adecvate.
Pentru a ajunge la el trebuie să mergi pe jos puțin sub două ore pe o potecă bine marcată și întreținută, care începe în acest punct (Google Maps); nu e deloc nevoie de ghid (All Trails). Eu am rămas să dorm; cer 350.000 IDR, cina și micul dejun incluse; dacă vrei doar să vizitezi satul și să cobori în aceeași zi, mi se pare că cer 50.000 IDR.
Din satul de la poalele Wae Rebo se pot organiza, dacă vrei, excursii la apropiata Mules Island (Google Maps). Eu însă nu le-am vizitat.
Wae Rebo.
Cazare în Wae Rebo
Eu am plecat la sfârșitul după-amiezii din Labuan Bajo, așa că am ajuns să petrec o noapte la Parle Zo Cottage (Google Maps) și am urcat la Wae Rebo în dimineața următoare. O variantă adesea recomandată este Wae Rebo Lodge (Google Maps).
Transportul până în Wae Rebo
Dacă vii de la Labuan Bajo cu scuterul, în afară de cazul în care lucrurile s-au schimbat recent, să știi că drumul de coastă este în stare foarte proastă. Din câte știu eu, nu există transport public care să ajungă pe aici, dar, fiind relativ aproape de Labuan Bajo, te poți alătura unui tur organizat sau pur și simplu poți găsi pe cineva cu care să împarți un taxi.
Wae Rebo.
Ruteng
Înainte de a ajunge la Ruteng, dacă vrei, există Todo (Google Maps), un alt sat tradițional care poate fi vizitat. Nu am fost, în orice caz aici cer 100.000 IDR și, după recenzii, destul de mulți par să-l considere prea puțin autentic.
Orezării la Ruteng.
Ce să faci și ce să vezi în Ruteng
Revenind la Ruteng propriu-zis, în oraș nu e mare lucru de văzut; singura atracție adevărată este satul tradițional Ruteng Puu (Google Maps), care însă are recenzii foarte proaste, iar eu veneam oricum de la Wae Rebo, așa că am preferat să evit. Este însă suficient să ieși puțin din centru ca să te bucuri de panorame pitorești. Sun Rice Homestay organizează în fiecare dimineață o drumeție printre orezării pentru a vedea răsăritul, dar, dacă vrei, te-ai putea opri pur și simplu pe marginea drumului (Google Maps) (Google Maps).
Răsărit cu Sun Rice Homestay.
Într-o zi ai putea explora împrejurimile orașului Ruteng; drumurile nu sunt, destul de des, printre cele mai bune, dar nici chiar atât de rele. Ai putea începe cu Hobbit cave sau Liang Bua (Google Maps), unde a fost descoperit Homo floresiensis, poreclit „hobbit” pentru statura sa scundă, o specie dispărută de hominid care a trăit cu aproximativ 100.000–50.000 de ani în urmă și se remarcă prin dimensiunile reduse (aproximativ 1 metru înălțime). Lângă peșteră se află un mic muzeu (Google Maps). Sincer, nu e mare lucru de văzut, dar intrarea costă doar 20.000 IDR. De aici ai putea merge spre cascada Air Terjun Pangkadari (Google Maps); nu am fost, pentru că drumul pare să fie într-adevăr în stare foarte proastă, iar odată ajuns acolo ești obligat să iei un ghid, deoarece poteca nu este marcată nicăieri și trebuie să mergi cam o oră pe jos.
Hobbit cave.
Am fost în schimb la cascada Air Terjun Tengkulese (Google Maps), pentru care trebuie să parchezi în acest punct (Google Maps); aceasta este în schimb intersecția care duce la parcare (Google Maps). Cascada este foarte frumoasă, cer 10.000 IDR pentru parcare și îți oferă un ghid. Eu l-am refuzat și nu au făcut probleme. Poteca este ușor de urmat, cascada este foarte frumoasă și, cel puțin în timpul vizitei mele, erau doar niște copii localnici.
Air Terjun Tengkulese.
În sfârșit, îți recomand să vizitezi orezăriile Lingko Spider Web (Google Maps) care, așa cum spune și numele, văzute de sus au forma unei pânze de păianjen. Acest lucru se datorează unei metode tradiționale de împărțire a terenului, practicată de locuitorii satului. Eu m-am limitat să zbor cu drona de pe o stradă laterală, dar, dacă vrei, există un punct de belvedere (Google Maps) unde localnicii cer 20.000 IDR.
Țin în sfârșit să subliniez că, chiar dacă te deplasezi cu mijloace de transport în comun, ai putea decide totuși să închiriezi un scuter la Ruteng ca să poți vizita Wae Rebo, așa cum au făcut doi tineri pe care i-am cunoscut la guesthouse.
Lingko Spider Web.
Cazare în Ruteng
Cum am spus deja, eu am dormit la Sun Rice Homestay; proprietarul și familia lui sunt niște oameni incredibil de amabili și săritori. Mic dejun inclus, iar seara se cinează cu toții împreună, la un preț foarte corect. O recomand cu căldură. Chacha Homestay & Dormitory este o altă variantă adesea recomandată printre călători, chiar și doar pentru a mânca la restaurant.
Transportul până în Ruteng
Dacă nu ai un mijloc de transport propriu, Ruteng este una dintre destinațiile deservite de minibusurile Gunung Mas.
Lingko Spider Web.
Bajawa
Înainte de a ajunge la Bajawa, Danau Ranamese sau Lacul Ranamese (Google Maps) este adesea recomandat, dar proprietarul guesthouse-ului mi-a spus că nu merită deloc, având în vedere că cer 100.000 IDR de la străini, așa că am mers mai departe. Alte două opriri populare sunt Cepi Watu Beach (Google Maps) și Liang Bala Beach (Google Maps); eu nu aveam chef de plajă și, în plus, recenziile vorbesc despre o grămadă de gunoaie, așa că și în acest caz am mers mai departe.
Răsărit de pe vârful Muntelui Inerie.
Ce să faci și ce să vezi în Bajawa
Nu e mare lucru de făcut în oraș. De fapt, Bajawa este oarecum ca Ruteng: pur și simplu o bază excelentă pentru a explora împrejurimile.
Sate tradiționale
În jurul orașului Bajawa se găsesc mai multe sate tradiționale ale grupului etnic Ngada; cel mai faimos este Bena (Google Maps), care pare să fi fost întemeiat acum mai bine de o mie de ani. Aici, spre deosebire de alte sate tradiționale, oamenii chiar locuiesc, așa că cred că oferă o experiență ceva mai autentică. Intrarea costă 25.000 IDR. Ai putea apoi să mergi spre Gurusina (Google Maps); acesta este practic gol, așa că are o atmosferă cam ciudată, iar la intrare se cere o donație. De aici ai putea urca la Tololela (Google Maps); drumul este în stare cu adevărat proastă și, neavând chef să merg pe jos, la un moment dat pur și simplu m-am întors fără să-l vizitez.
Satul Bena.
Puncte de belvedere
Există zeci de puncte de belvedere de unde poți admira vulcanul Inerie. La Wolobobo Viewpoint (Google Maps) se poate ajunge cu mașina/scuterul, așa că este deosebit de popular, mai ales la apus. Manulalo Panorama (Google Maps) se află în interiorul barului/restaurantului și cred că este locul perfect unde să te oprești să mănânci ceva după ce ai vizitat satele tradiționale și izvoarele termale.
În sfârșit, îți recomand Bukit Avatar Langa (Google Maps), la care se ajunge la capătul unei poteci scurte (pe alocuri expusă) care începe de la parcarea din acest punct (Google Maps). Cer 20.000 IDR pentru intrare.
Wolobobo Viewpoint.
Muntele Inerie
Din cauza vremii proaste a trebuit să amân ascensiunea de mai multe ori, dar urcarea pe vârful muntelui Inerie în zori devenise între timp o chestiune de principiu, așa că, după câteva zile la Riung, m-am întors la Bajawa exclusiv pentru asta și a meritat absolut!
Drumeție excelentă, cu o panoramă frumoasă de 360 de grade de pe vârf. Nu e deloc nevoie de ghid; poți pur și simplu să lași scuterul la începutul potecii, în acest punct (Google Maps), și să urmezi traseul GPS (All Trails). În orice caz, cu excepția părții inițiale, care traversează curtea a două case, și a câtorva locuri unde sunt mai multe urme, chiar și în toiul nopții poteca nu este chiar atât de greu de urmat. Dacă te face să te simți mai liniștit, ai putea oricând să iei un ghid; orice guesthouse îți poate da câteva contacte sau chiar doar organiza transportul, în cazul în care nu ai un scuter.
Răsărit de pe vârf.
Izvoare termale
După ce ai urcat în zori pe vârful vulcanului, ai putea să te bucuri de câteva ore de relaxare la izvoarele termale Manalage (Google Maps). Se află la confluența a două pâraie, unul cu apă caldă și celălalt cu apă rece, așa că temperatura nu este niciodată constantă, o experiență cu adevărat unică și foarte naturală. Bineînțeles, îți recomand să le vizitezi chiar dacă ai decide să nu urci pe vârful vulcanului. Intrarea costă 20.000 IDR. În direcția Riung se află alte izvoare termale, Soa Mengeruda (Google Maps); locul a văzut vremuri mai bune, dar diversele piscine nu sunt deloc rele. Cu toate acestea, fiind situate la o altitudine clar mai joasă față de Bajawa, în afară de cazul în care e o zi urâtă, îți recomand să eviți orele din mijlocul zilei, pentru că izvoarele termale pe căldură nu sunt deloc plăcute. Intrarea costă 20.000 IDR.
Izvoarele termale Manalage.
Ca încheiere, am fost și la Air Terjun Ogi (Google Maps); cascada în sine nu este rea, dar nu poți face baie, iar la bază se află un mic baraj care strică puțin atmosfera, cu siguranță nu de neratat.
Cazare în Bajawa
În cele două șederi ale mele la Bajawa am dormit în chiar trei guesthouse-uri diferite: Cinnamon Guest House, Marselino Bacpacker’s Room și Kristian Homestay. Una peste alta, le-aș recomanda pe toate trei. Raport calitate-preț bun.
Transportul până în Bajawa
Dacă nu ai un mijloc de transport propriu, Bajawa este una dintre destinațiile deservite de minibusurile Gunung Mas.
Izvoarele termale Soa Mengeruda.
Riung
Riung este o destinație adesea sărită în cursul unei călătorii în Flores. De fapt, cei mai mulți călători trec direct de la Bajawa la Moni, dar dacă ai timp la dispoziție, cred că merită absolut să petreci aici două zile.
Motivul principal pentru a veni la Riung este vizitarea parcului 17 Islands National Park (Google Maps); așa cum sugerează și numele, este un parc național format din șaptesprezece insule. Tururile cu barca sunt destul de standard, dar, dacă vrei, poți organiza un tur privat și face cam ce vrei.
Nunsa Bampa.
În cazul meu am mers să vedem colonia de lilieci frugivori (Google Maps), snorkelling și prânz la Nunsa Bampa (Google Maps), încă puțin snorkelling și, în final, Nunsa Rutong (Google Maps), unde poți urca până la punctul de belvedere sau poți pur și simplu să petreci timp pe plajă. Totul foarte frumos și cu adevărat puțină lume prin zonă. Toate guesthouse-urile colaborează cu vreun căpitan și pot organiza turul; alternativ, ai putea merge direct la port sau ai putea trimite mesaje pe whatsapp diverselor „agenții” pe care le găsești marcate pe Google Maps în apropierea debarcaderului, precum ADAM BOAT RIUNG (Google Maps), Darno Boat Trip (Google Maps) etc. etc. Eu am plătit prin guesthouse 300.000 IDR, totul inclus.
Ca încheiere, chiar la marginea orașului Riung, la Watu Mitong Riung (Google Maps), se află un punct de belvedere drăguț, la care se ajunge la capătul unei poteci scurte.
Punct de belvedere.
Cazare în Riung
Eu am petrecut două nopți la Riung Guesthouse. Nu că aș fi avut mare lucru de ales, având în vedere că am rezervat cu doar două zile înainte și în plin august, era singura cu disponibilitate. În orice caz, m-am simțit bine, cazare foarte drăguță, personal amabil și săritor.
Transportul până în Riung
Din câte știu eu, nu există nicio formă de transport public de la Riung la Bajawa. Călătorii fără mijloc de transport propriu cu care am vorbit ajunseseră toți cu un taxi partajat organizat de propria guesthouse. Dacă ai în schimb un scuter, drumul care leagă direct Riung de Bajawa este pe porțiuni în stare proastă, motiv pentru care unii nu îl recomandă; personal nu l-am găsit chiar atât de dezastruos și, după cum am menționat mai sus, l-am parcurs chiar de două ori ca să mă întorc la Bajawa și să urc pe vârful muntelui Inerie, în loc să iau drumul de coastă spre Ende.
Lilieci frugivori.
Ende
Ende este al doilea cel mai mare oraș din Flores, nu are nimic de oferit, dar este o oprire bună dacă, din orice motiv, vrei să întrerupi drumul de la Riung la Moni. În plus, de aici pleacă feribotul spre Sumba și există legături aeriene spre Labuan Bajo și Kupang, în Timor.
O posibilă oprire chiar la marginea orașului este Pantai Batu Biru (Google Maps), care se traduce prin „Plaja pietrelor albastre”. Din păcate, aceste pietre au fost între timp complet îndepărtate de pe plajă pentru a fi vândute și, chiar și numai trecând pe drum, se pot vedea grămezi nesfârșite scoase la vânzare.
Cazare în Ende
Eu am petrecut o noapte la Apollo Capsule Hotel ca să întrerup drumul spre Moni și apoi încă o noapte înainte de a lua feribotul spre Sumba. Un capsule hotel clasic, curat și ieftin. Recomandat.
17 Islands National Park.
Moni
Moni este un sătuc de-a lungul Trans-Flores Highway, la poalele vulcanului Kelimutu.
Ce să faci și ce să vezi în Moni
Parcul Național Kelimutu
Parcul Național Kelimutu este fără îndoială atracția numărul unu din Moni. Cele trei lacuri din cratere de pe vârful vulcanului oferă o panoramă impresionantă, ca să nu spun mai mult. Din păcate, nu prea e altceva de făcut în interiorul parcului. De la parcare pornește o singură potecă scurtă care duce la câteva puncte de belvedere, dar este cu adevărat o priveliște care îți taie răsuflarea și care merită absolut văzută.
Parcul se deschide dimineața devreme, așa că există posibilitatea de a vedea răsăritul de pe vârf; bineînțeles, dacă ai un mijloc de transport poți pur și simplu să conduci, drumul este în condiții excelente; alternativ, te-ai putea alătura unui „tur ghidat” care include de obicei doar transportul. Cel mai frumos punct de belvedere, de unde se pot vedea toate cele trei lacuri, se află aici (Google Maps), unde practic se termină poteca trasată și pe Organic Maps.
Răsărit de pe vârf.
După ce am văzut răsăritul, eu m-am întors și după-amiază (e suficient să păstrezi biletul) și, cel puțin în timpul săptămânii, nu era practic nimeni. Culoarea lacurilor se schimbă pe parcursul zilei în funcție de lumină, așa că poate fi interesant să te întorci.
Intrarea în parcul național costă 150.000 IDR în timpul săptămânii și 225.000 IDR în weekend. Intrarea oficială se află în acest punct de pe drumul (Google Maps) care urcă spre vulcan. Mi s-a spus că, dacă conduci până în satul Pemo, în acest punct (Google Maps) există o potecă trasată și pe Organic Maps care urcă spre vulcan, făcându-te practic să economisești costul intrării în parc.
Parcul Național Kelimutu.
Izvoare termale
În împrejurimile orașului Moni se află cel puțin două izvoare termale. La Air Panas Liasembe (Google Maps) au construit bazine artificiale pe care localnicii le folosesc ca baie publică, ca să facă duș și altele; igiena lasă mult de dorit, dar dacă vrei o experiență foarte locală, dă o fugă seara; eu eram literalmente singurul străin.
Dacă vrei o experiență mai naturală, îți recomand Kolorongo Hot Spring (Google Maps), niște izvoare chiar în mijlocul câmpurilor de orez; din păcate, mica piscină naturală nu este foarte adâncă, dar contextul este foarte drăguț.
Cascade
Air Terjun Murundao (Google Maps) se află în plin „centru”; cer 5.000 IDR. Nimic deosebit, dar nici chiar atât de rea pentru o baie răcoritoare. Air Terjun Murukeba (Google Maps) este după părerea mea mult mai drăguță; aici nu poți face baie, dar contextul este foarte pitoresc, iar în plus, în timpul vizitei mele nu era literalmente nimeni. Poteca începe în acest punct (Google Maps), de-a lungul drumului, unde trebuie să urmezi canalul de irigații în sus. Nu este întotdeauna clară, dar este trasată pe Organic Maps, așa că nu ar trebui să ai probleme. Nu departe se află și niște fumarole (Google Maps).
Air Terjun Murukeba.
Cazare în Moni
Eu am petrecut două nopți la Moni Mahalika, camere foarte spațioase și suficient de departe de drum ca să nu se audă zgomotul traficului. O recomand.
Transportul până în Moni
Dacă nu ai un mijloc de transport propriu, fiind situat de-a lungul Trans-Flores Highway, Moni ar trebui să fie deservit de minibusurile Gunung Mas. Dacă vii dinspre Bajawa, s-ar putea să fie nevoie să schimbi autobuzul la Ende.
Fumarole aproape de cascadă.
Koka Beach
Koka Beach sau Pantai Koka (Google Maps) este o plajă foarte drăguță, aflată cam la jumătatea drumului dintre Moni și Maumere. Este o oprire relativ populară printre tururile organizate, care de obicei fac aici pauza de prânz și petrec câteva ore înainte de a continua spre una dintre cele două destinații. Dacă ai timp la dispoziție și cauți un loc unde să petreci câteva zile de relaxare, cred că merită să rămâi mai mult.
Plaja este deosebit de plăcută seara sau dimineața, când nu sunt vizitatorii veniți pentru o zi, care oricum prin această parte a Indoneziei nu sunt niciodată prea mulți. Cu excepția, poate, a weekendului, când turismul local s-ar putea face simțit.
Koka Beach.
Cazare în Koka Beach
Eu am dormit direct pe plajă, la Koka Beach Homestay by Blasius Woda (Google Maps). Bungalow-urile sunt foarte spartane, dar nici chiar atât de rele. Cuplul care administrează și restaurantul de pe plajă este foarte amabil, iar mâncarea este delicioasă.
Transportul până în Koka Beach
Dacă nu ai un mijloc de transport propriu, ai putea să ceri să fii lăsat pe Trans-Flores Highway și apoi să iei un mototaxi sau să mergi pur și simplu pe jos, fiind la mai puțin de 2 km.
De-a lungul Trans-Flores Highway.
Maumere
Maumere este cel mai mare oraș al insulei. Sincer, nu este o destinație foarte interesantă, dar aici există un aeroport cu mai multe plecări zilnice spre Bali și nu numai. Din acest motiv este un bun punct de plecare sau de sosire pentru un itinerariu în Flores.
În rest, cu siguranță nu este un oraș foarte interesant, așa că nu îți recomand să rămâi mult timp. Totuși, în zonă există câteva atracții pe care ai putea lua în calcul să le vizitezi. Nu am fost, dar excursia de o zi la insulele Pulau Koja Doi (Google Maps), Pulau Pangabatang (Google Maps) și Pulau Babi (Google Maps) pare relativ populară și, se pare, snorkellingul nu este deloc rău. Toate guesthouse-urile par să ofere turul.
Dacă te hotărăști să rămâi în zonă mai mult de câteva zile, probabil e mai avantajos să te cazezi în apropiere de Hitokalak; aici sunt câteva guesthouse-uri drăguțe la doi pași de plajă, precum Lena House și Sunset Cottages, dar și centre de scufundări precum Santai Divers Maumere și HAPPY DIVE RETREAT. Ai putea, de asemenea, să organizezi o drumeție la Mount Egon (Google Maps).
Cazare în Maumere
Eu am dormit la Guest House Dorm Floressa, nimic deosebit, dar dacă cauți ceva ieftin, pentru o noapte merge mai mult decât bine. Cum am spus mai devreme, dacă vrei să stai câteva zile, cred că este preferabil să te cazezi în estul orașului, adică la Lena House sau Sunset Cottages.
Transportul până în Maumere
Cum am spus deja, Maumere are un aeroport cu mai multe zboruri zilnice spre Labuan Bajo, Bali și Kupang, în Timor. Există, de asemenea, autobuze și taxiuri partajate care ajung cel puțin până la Bajawa. Eu, de exemplu, ca să mă întorc la Ende și să iau feribotul spre Sumba, mi-am rezervat un taxi partajat prin guesthouse.
17 Islands National Park.
SUMBA
Sumba, insula aflată la sud de Flores, este una dintre cele mai puțin turistice destinații pe care le-am vizitat vreodată în călătoriile mele. Dacă vrei cu adevărat să ieși din circuitele turistice clasice din Indonezia și să guști o insulă încă foarte sălbatică, puțin cunoscută și puțin vizitată, Sumba ar putea fi exact ce cauți.
Apus în Sumba.
Deplasarea prin Sumba
Înainte de a vorbi despre ce poți face și vedea în Sumba, cred că merită să spun câteva cuvinte despre cum te poți deplasa pe insulă, având în vedere că transportul public, cu excepția unor legături între orașele principale, nu este o opțiune.
Sumba cu scuterul/motocicleta
Dacă nu te hotărăști pentru un șofer privat, pentru a explora insula va trebui mai devreme sau mai târziu, din forța lucrurilor, să închiriezi un scuter. Ce am făcut eu, și recomand oricui vrea maximum de libertate și un strop de aventură, este să împart insula în trei părți: estică, centrală și vestică. Pentru fiecare parte a insulei închiriezi un scuter, explorezi zona, returnezi scuterul și apoi te muți spre est/vest cu transportul public. Cele trei baze ideale de unde să închiriezi un scuter sunt, respectiv: Waingapu, Waikabubak și Tambolaka.
Drumurile principale s-au îmbunătățit destul de mult în ultimii ani și sunt, una peste alta, în stare bună; în plus, pe insulă este foarte puțin trafic, așa că șofatul este destul de plăcut. Drumurile secundare sunt în schimb adesea dezastruoase, la fel ca multe dintre accesele spre cascade și diverse plaje. Nimic imposibil, dar este cu siguranță recomandat să ai un minim de experiență pe două roți.
La Waingapu am închiriat un scuter de la Muruhumba Trans (Instagram); pe pagină găsești numărul de whatsapp. Cuplul tânăr cu care am avut de-a face nu doar vorbește o engleză excelentă, ci este și extrem de săritor în a da sfaturi, cu adevărat foarte amabil. Mi-au adus scuterul direct la hotel și apoi au venit să-l ia, fără costuri suplimentare. Am plătit 150.000 IDR pe zi pentru un Yamaha Fazzio nou-nouț.
La Waikabubak, în schimb, am închiriat scuterul direct de la guesthouse; scuterul era într-o stare execrabilă, dar au cerut „doar” 100.000 IDR pe zi, ceea ce pentru Sumba este un preț bun.
La Tambolaka, în sfârșit, am închiriat scuterul de la Arinka Scooter Rental Sumba (Google Maps), un Honda Vario din 2015, în stare bună, pentru 200.000 IDR pe zi. Serviciul de închiriere se află chiar în fața aeroportului, așa că poți ridica/preda scuterul la sosire/plecare. Îi poți contacta direct pe whatsapp, la numărul pe care îl găsești pe Google Maps. O altă variantă este Afiv Rent car, Tour & Adventure Sumba (Google Maps), care se află lângă celălalt serviciu de închiriere; și ei au recenzii excelente, dar cu prețuri mai mari.
Pe drumurile din Sumba.
Șofer privat în Sumba
Cam ca în Sumatra și Flores, și aici cei mai mulți călători, în special familii sau tururi organizate, decid pur și simplu să-și ia un șofer privat. Aceasta este cu siguranță o variantă comodă și practică, dar și, în mod clar, cea mai scumpă. De obicei, guesthouse-urile îți pot oferi mai multe contacte, dacă ești interesat, sau, dacă vrei, ai putea contacta direct agențiile menționate mai sus. Muruhumba Trans (Instagram) și Afiv Rent car, Tour & Adventure Sumba (Google Maps) oferă cu siguranță acest tip de serviciu. Alternativ, fă o căutare pe Google Maps scriind „Rental mobil” și ar trebui să-ți apară mai multe variante. Dacă ai chef să conduci, ai putea închiria tu însuți o mașină, deși personal m-aș gândi de două ori.
Transport public în Sumba
Cum am spus deja, cu excepția legăturilor de-a lungul arterei principale care leagă Waingapu de Tambolaka, trecând prin Waikabubak, transportul public este practic inexistent.
Waingapu (Sumba de Est)
Waingapu este orașul principal din partea estică a insulei. De aici există legături aeriene zilnice spre Bali, dar și legături cu feribotul spre Ende, pe insula Flores, ceea ce îl face un bun punct de sosire sau de plecare. Waingapu în sine nu are nimic de oferit turiștilor, dar poate fi totuși folosit ca bază pentru a explora împrejurimile. Singura atracție adevărată din oraș este satul Kampung Raja Prailiu (Google Maps), care are zeci de case tradiționale și câțiva megaliți.
Copacii dansatori din Sumba
La aproximativ o jumătate de oră de Waingapu, mai exact la Pantai Walakiri (Google Maps), se află iconicii copaci dansatori din Sumba. Această specie de mangrove modelate de vânt oferă o priveliște unică, ca să nu spun mai mult, mai ales la maree înaltă, când par să plutească pe apă. Nici plaja în sine nu este chiar atât de rea. Zona unde am făcut fotografiile este puțin mai departe de plaja principală; mai exact, mă aflam în acest punct (Google Maps).
Copacii dansatori din Sumba.
Plaja Puru Kambera, cascada Tanggedu și satul Wunga
La vest de oraș ai putea da o fugă până la Pantai Puru Kambera (Google Maps), o plajă foarte drăguță și practic pustie; de aici continuă apoi în direcția cascadei Air Terjun Tanggedu (Google Maps); pe drum se află un punct de belvedere drăguț, Savana Puru Kambera (Google Maps).
Pantai Puru Kambera.
În orice caz, cascada nu este deloc rea și are piscine naturale frumoase unde poți face baie și petrece câteva ore de relaxare. Intrarea costă 25.000 IDR. Dacă ai un scuter, poți conduce până la parcarea propriu-zisă a cascadei, pe ceea ce este de fapt nu atât un drum, cât o potecă. Alternativa este să lași scuterul la începutul acestei poteci/drum și să continui pe jos cam douăzeci de minute sau să iei un mototaxi pentru aproximativ 50.000 IDR.
În sfârșit, ai putea continua spre Kampung Adat Wunga (Google Maps) care, conform istoriei locale, este considerat cel mai vechi de pe insulă. Eu nu am fost, mai întâi pentru că nu pare să fie mult de văzut și apoi pentru că nu aveam chef să fac tot drumul acela.
Air Terjun Tanggedu.
Dealurile verzi din Sumba
Întreaga zonă din jurul orașului Waingapu se caracterizează prin peisaje de dealuri care, în sezonul ploios, se colorează într-un verde aprins, dând naștere unor panorame cu adevărat pitorești. Eu am vizitat insula la sfârșitul sezonului uscat, așa că condițiile nu erau deloc optime. Am fost doar la Bukit Tanau (Google Maps), chiar la marginea orașului. Alte puncte de belvedere populare sunt: Bukit Hiliwuku (Google Maps), Savana Merdeka (Google Maps), Bukit Wairinding (Google Maps) și Bukit Ndapayami (Google Maps). Ultimele două se află pe drumul care duce la Tarimbang și Waikabubak, așa că, în funcție de modul în care te deplasezi, ai putea lua în calcul o mică ocolire. Îți recomand să citești câteva recenzii recente, pentru că drumurile care duc la aceste puncte de belvedere sunt adesea dezastruoase.
Pantai Tarimbang
Plaja Tarimbang (Google Maps) este una dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată în viața mea. Un golf mare cu nisip alb, apă cristalină și junglă care ajunge până la mare. Încă departe de turismul de masă, aceasta este o adevărată perlă. Unii decid să o viziteze într-o excursie de o zi din Waingapu, dar cred că merită cu adevărat să petreci aici cel puțin o noapte, și pentru că vorbim totuși de peste două ore de la oraș, pe un drum pe alocuri în stare destul de proastă.
Pantai Tarimbang.
Ani de zile a existat o singură guesthouse, Marthen Homestay (Google Maps), care are și un site oficial. Eu am dormit aici două nopți, bungalow-uri foarte simple; cele cu baie privată sunt clar mai drăguțe. Poți rezerva trimițând un mesaj pe whatsapp. Cât am stat acolo, am cunoscut trei surferi australieni de vreo șaizeci de ani, care vizitează plaja de aproximativ douăzeci de ani și mi-au spus că surful este excelent. O a doua variantă, clar mai scumpă, este Camp Tarimbang (site oficial). Locul de cazare a fost deschis recent de un tip german, pe care am avut ocazia să-l cunosc într-o după-amiază pe plajă și mi s-a părut o persoană foarte amabilă.
În orice caz, eu m-am limitat să mă bucur de superba plajă, deși, dacă vrei, se pot organiza excursii pe jos sau cu barca la golfurile din apropiere sau se poate merge la cascadele Kabubul (Google Maps) și Laputi (Google Maps).
Pantai Tarimbang.
Cascada Wai Marang și sud-estul insulei Sumba
Cascada Wai Marang (Google Maps) se află la aproximativ două ore de Waingapu. Chiar dacă cascada în sine este mică și cu siguranță nu impresionantă, piscina naturală de la poalele ei, cufundată în pădure, o face cu adevărat foarte frumoasă și pitorească. Ultimul tronson de drum până la parcare este în stare destul de proastă, așa că pregătește-te! În orice caz, odată ajuns la parcare, nu e deloc nevoie de ghid; poteca este ușor de urmat și trasată pe Organic Maps.
Cascada Wai Marang.
Mulți vizitează cascada într-o excursie de o zi, dar eu am plecat din Waingapu după-amiaza și apoi am petrecut noaptea la Purnama Kasih Homestay (Google Maps); magazinul de alături servește drept „recepție”. Cazare foarte locală. Dacă cauți ceva cu standarde mai occidentale, dar și mult mai scump, aruncă o privire la Ecoresort Sumba Dream (site oficial).
Kampung Adat Praiyawang.
A doua zi am continuat apoi spre extremitatea sudică a insulei, făcând o scurtă oprire la satul tradițional Kampung Adat Praiyawang (Google Maps). Am petrecut câteva zile la Sumba Adventure Resort, eram literalmente singurul oaspete. Întreaga zonă este și mai puțin turistică decât restul insulei Sumba; aici sunt întinderi nesfârșite de plaje pustii și multă, dar chiar multă liniște. Alte două variante pentru a dormi în împrejurimi sunt Wajonata Sumba și Kalala Beach Resort (închis pentru lucrări de renovare în timpul vizitei mele). Înainte de covid, Sumba Adventure Resort oferea activități precum scufundări, pescuit și altele, dar când am fost eu era atât de puțin turism încât oprise tot; în esență, mi-am petrecut zilele citind pe plajă. Dacă vrei să faci o plimbare, poți merge la Pantai Watuparunu (Google Maps).
Plaja din fața resortului Sumba Adventure Resort.
Cazare în Waingapu
Eu am petrecut câteva nopți la Hotel Jemmy (Google Maps), un hotel frecventat mai ales de localnici, camere foarte simple, dar ieftine. Nu departe se află un restaurant drăguț unde am mâncat de mai multe ori: Timoer Cafe (Google Maps). Dacă cauți ceva cu standarde mai occidentale, dar totuși nu prea scump, aruncă o privire la LOPE HOMESTAY, Casa Kandara și Pondok Wisata dan Restoran Elim.
Transportul până în Waingapu
Din portul Waingapu (Google Maps) există legături cu feribotul spre portul Ende din Flores (Google Maps). Eu am ajuns în Sumba chiar așa. Poți rezerva online pe acest site; cel puțin la momentul scrierii acestui ghid, trebuie să ai o bancă locală pentru a face plata. În persoană poți cumpăra biletul aici (Google Maps). Cum am spus deja, de pe aeroportul din Waingapu există, de asemenea, zboruri zilnice spre și dinspre Bali. Spre și dinspre Waikabubak, tinerii de la guesthouse mi-au recomandat să iau microbuzul Travel Sinar Lombok (Instagram); mi l-au rezervat ei prin whatsapp și au venit să mă ia direct de la guesthouse. Alternativ, poți merge la autogară (Google Maps) și, cel puțin în timpul zilei, nu ar trebui să ai greutăți în a găsi o plecare.
Pantai Watuparunu.
Waikabubak (Sumba Centrală)
Cum am spus deja, Waikabubak este baza ideală pentru a explora partea centru-vestică a insulei. Dacă vii dinspre Waingapu, înainte de a ajunge la Waikabubak te-ai putea opri la satul tradițional Kampung Adat Pasunga (Google Maps). Aici pare să existe o frumoasă colecție de morminte Marapu. Eu am făcut acest tronson cu transportul public, așa că o scurtă oprire nu era o opțiune.
În Waikabubak propriu-zis există totuși alte câteva sate tradiționale care pot fi vizitate; cel mai faimos este, fără îndoială, Prai Ijing (Google Maps), foarte fotogenic și bine întreținut, și, deși destul de comercializat, locuitorii mi s-au părut cu adevărat cordiali și plăcut de curioși. Cer 25.000 IDR pentru intrare. Celălalt sat adesea recomandat este Kampung Tarung (Google Maps); nu am fost, dar îmi închipui că nu este prea diferit de celelalte sate tradiționale.
Prai Ijing.
Cascade
Cascadele Lapopu (Google Maps) și Matayangu (Google Maps) se află de-a lungul aceleiași poteci, la mică distanță una de alta. Traseul pentru a ajunge la ele este disponibil atât pe Organic Maps, cât și pe All Trails; localnicii însă nu doar că vor 150.000 IDR pentru intrare, dar par să insiste să te facă să iei un ghid pentru alți 100.000 IDR. Citește câteva recenzii recente, dar eu, în aceste condiții, am preferat să evit.
Am fost în schimb la Wee Kacura (Google Maps); din păcate, și aici cer sume mari și oferă un ghid care nu este deloc necesar. Sunt cel puțin mai rezonabili, cerând 50.000 IDR, dar poți să le dai fără probleme 20.000 IDR. Șirul de cascade mici și piscine dintre câmpurile de orez este cu adevărat foarte frumos.
Wee Kacura.
În sfârșit, am fost la cascada Lokomboro (Google Maps), care merită cu adevărat; în plus, nu era nimeni altcineva în timpul vizitei mele. Poți parca direct la mica centrală hidroelectrică (Google Maps), de unde trebuie să mergi în amonte pe râu câteva sute de metri. Paznicul s-a oferit să-mi fie ghid și, sincer, pentru o dată cred că a meritat, cel puțin mi-a arătat cum să merg în amonte pe râu fără să fiu nevoit să înot. I-am dat 50.000 IDR pentru că s-a dovedit cu adevărat util și amabil.
Cascada Lokomboro.
Plaje
În această parte din Sumba nu am găsit plajele deosebit de frumoase și, mai ales, adesea nu sunt prea potrivite pentru înot. În schimb, pentru pasionații de surf, prin aceste locuri par să fie unele dintre cele mai bune plaje din lume, precum Pantai Marosi. Dacă, la fel ca mine, nu ești interesat să faci surf, ci doar să înoți, îți recomand mica plajă Pantai Watu Bella, care se află lângă cea precedentă și la care se ajunge traversând un sat. Ți se poate cere să cumperi o nucă de cocos sau să plătești pentru parcare. Alte plaje din împrejurimi sunt Pantai Kerewei și Nihiwatu; aceasta din urmă, din păcate, deși legea nu permite acest lucru, este practic privatizată (de resortul de lux Nihi Sumba).
Pantai Marosi.
Cazare în Waikabubak
Eu am dormit la Shekinah Homestay & Cafe Waikabubak RedPartner, care se află în Waikabubak. Mi s-a părut mult mai practic pentru deplasări, dar dacă vrei să petreci câteva zile pe plajă fără să cheltui totuși o avere, ai putea lua în considerare THE VILLAGE INN Rua Beach și Jhony Homestay.
Transportul până în Waikabubak
Așa cum am scris mai sus, spre și dinspre Waingapu, tinerii de la guesthouse mi-au recomandat să iau microbuzul Travel Sinar Lombok (Instagram); mi l-au rezervat ei prin whatsapp și au venit să mă ia direct de la guesthouse. Spre și dinspre Tambolaka, în timpul săptămânii pleacă frecvent microbuze. La guesthouse-uri mi-au spus că ar fi putut trimite pe cineva să mă ia, dar eu m-am deplasat duminică, așa că am ajuns să merg la „terminal” (Google Maps), unde – cu o bună doză de Google Translate și ajutorul unei trecătoare care vorbea engleză – am reușit să fac să plece un fel de minibus „privat” (ne-am oprit totuși să mai urce și alți oameni pe drum) care, pentru 100.000 IDR, m-a dus până la hotel.
Kampung Tarung.
Tambolaka (Sumba de Vest)
Cam ca Waingapu, Tambolaka nu are prea multe de oferit, în afară de un punct de sosire sau de plecare în Sumba și o bază acceptabilă pentru a explora partea vestică a insulei.
Cea mai drăguță plajă, nu foarte departe de oraș, este după părerea mea Pantai Oro (Google Maps). Am parcat direct la Oro Beach Houses și am folosit accesul lor; personalul mi-a spus că nu e nicio problemă. Plaja este foarte drăguță și liniștită, perfectă pentru a privi apusul.
Pantai Oro.
Coborând spre sud, îți recomand să vizitezi Muzeul Rumah Budaya Sumba (Google Maps) care, în timpul vizitei mele, era însă pe jumătate închis, se putea vizita doar o cameră, așa că nu mă pronunț, dar tehnic ar putea fi o vizită interesantă. De acolo continuă spre Waikuri (Google Maps), o lagună superbă unde poți face baie și petrece câteva ore de relaxare. Intrarea costă 20.000 IDR.
Waikuri.
Ai putea merge și la apropiata Pantai Mandorak (Google Maps), un mic golf protejat, perfect pentru înot. Din păcate, sunt o grămadă de copii care cer bani; dacă nu vrei să treci drept „insensibil”, probabil ar fi mai bine să mergi în altă parte. Ceva mai la sud, Pantai Pero (Google Maps) nu este rea; cer 5.000 IDR pentru parcare.
Pantai Mandorak.
Nu departe se află iconicul sat tradițional Ratenggaro (Google Maps), acesta este cu siguranță cel mai fotogenic sat al insulei, precum și cel mai popular. Și aici multe recenzii vorbesc despre copii insistenți care cer bani și altele, așa că eu am preferat să evit și să merg la apropiatul Wainyapu (Google Maps). Din păcate, acest sat a luat foc recent, așa că nu era mare lucru de văzut, dar localnicii s-au dovedit foarte amabili, curioși și uimiți să mă vadă sosind. Am coborât apoi pe plajă și am zburat cu drona deasupra satului Ratenggaro pentru a face fotografia iconică.
Pantai Pero.
În sfârșit, dacă îți mai rămâne timp, îți recomand să conduci până la Pantai Mbawana (Google Maps), o plajă superbă și pustie, la care se ajunge la capătul unui drum de pământ; accesul se află în acest punct (Google Maps). Am fost și la Pantai Watu Malandong (Google Maps), dar după părerea mea nu merită.
Ratenggaro.
Cazare în Tambolaka
Am dormit la Hotel Pasola, amplasat comod lângă aeroport și deloc rău ținând cont de preț. Dacă preferi o locație clar mai frumoasă, pe malul mării, aruncă o privire la Oro Beach Houses.
Transportul până în Tambolaka
De pe aeroportul din Tambolaka există zboruri zilnice spre Bali. De asemenea, din apropiatul port Waikelo (Google Maps) există feriboturi spre Sape, în Sumbawa (Google Maps). Același feribot ar trebui să facă escală și la Labuan Bajo, pe insula Flores. Poți rezerva online pe acest site, dar cel puțin la momentul scrierii acestui ghid trebuia să ai o bancă locală pentru a face plata.
În timpul săptămânii, spre și dinspre Waikabubak, pleacă frecvent microbuze. La guesthouse-uri mi-au spus că ar fi putut trimite pe cineva să mă ia, dar eu m-am deplasat duminică, așa că am ajuns să merg la „terminal” (Google Maps), unde, cu o bună doză de Google Translate și ajutorul unei trecătoare care vorbea engleză, am reușit să fac să plece un fel de minibus „privat” (ne-am oprit totuși să luăm oameni de pe drum) care m-a dus până la hotel pentru 100.000 IDR. Dacă călătorești în sens opus, poți lua microbuzul Travel Sinar Lombok (Instagram), pe care, dacă vrei, îl poți rezerva prin whatsapp; alternativ, biroul/stația oficială ar trebui să fie aceasta (Google Maps).
Notă: Aici se încheie experiența mea directă cu insulele mari ale arhipelagului indonezian, dar, pentru completitudine, există multe alte destinații posibile pe care cred că merită să le menționez.
Pantai Mbawana.
TIMOR
Dintre insulele din grupul sudic, Timor este cea mai estică dintre toate; nu am fost personal, dar când eram în Flores am cunoscut destul de mulți călători care veneau sau se îndreptau în acea direcție. Dacă ai nevoie, aici ai putea face un visa-run pe uscat, intrând în Timor-Leste (aici găsești un ghid). Cu toate acestea, dintre puținii călători care se aventurează prin aceste locuri, din câte știu eu, cei mai mulți se limitează să viziteze insula Pulau Rote (aici găsești un ghid). Restul insulei Timor este și mai puțin turistic, infrastructura este ce este, iar chiar și simpla idee de a rezerva cazare online sau de a găsi vreun restaurant deschis publicului pare o utopie. Pe această pagină găsești alte informații.
KALIMANTAN (BORNEO)
Kalimantan nu este altceva decât partea indoneziană a insulei Borneo. Nici aici nu am fost, dar în timp ce călătoream prin partea malaeziană a insulei, am întâlnit câțiva călători îndreptați spre Kalimantan. Insulele Derawan sunt deosebit de populare (aici găsești un ghid). Având în vedere că Nusantara, noua capitală a Indoneziei, se află chiar în Kalimantan, îmi imaginez că în viitorul apropiat insula ar putea cunoaște o dezvoltare puternică, mai ales în ceea ce privește infrastructura, care ar putea duce la o dezvoltare mai mare a turismului.
SULAWESI
Sulawesi devine relativ popular. În cursul ultimelor mele călătorii în Indonezia am întâlnit destul de mulți călători care fuseseră acolo sau aveau de gând să meargă. Rămâne totuși o destinație al cărei sector turistic este încă la început, cu tot ce implică asta. Aici găsești două ghiduri excelente pentru a planifica un itinerariu pe insulă: Ghidul unu și Ghidul doi.
INSULELE BANDA
Arhipelagul Insulelor Banda este printre cele mai izolate și mai puțin explorate din întreaga țară; dacă cauți o destinație cu adevărat în afara radarului, Insulele Banda ar putea fi exact ce cauți. Aici găsești un ghid relativ detaliat.
PAPUA (NOUA GUINEE DE VEST)
Indonezia administrează partea de vest a marii insule Noua Guinee, în extremitatea estică a țării. Vorbim despre provincia Papua, care este practic poate cea mai puțin turistică destinație din întreaga Indonezie.
În vest face însă excepție arhipelagul Raja Ampat, considerat mediul marin cel mai biodivers din lume. Situat în inima Triunghiului de Corali, găzduiește peste 75% dintre speciile de corali cunoscute, peste 1.400 de specii de pești de recif și o varietate extraordinară de viață marină, inclusiv rechini, raie manta și broaște țestoase marine. Datorită poziției sale izolate și eforturilor de conservare, Raja Ampat este un paradis pentru scafandri și pasionații de mare.
De-a lungul anilor am avut ocazia să vorbesc cu destul de mulți călători care au făcut mai multe scufundări atât la Komodo, cât și la Raja Ampat, și mulți par să prefere Komodo, care este cu siguranță mult mai accesibil și mai ieftin. În orice caz, pe această pagină găsești un ghid.
Itinerarii posibile în Indonezia
După această lungă secțiune dedicată lucrurilor pe care le poți face și vedea în Indonezia, ți-ai dat seama că este o țară imensă. Chiar și petrecând aici aproape cinci luni, am reușit să o vizitez doar în parte. Îmi dau seama că cei mai mulți oameni dispun de și mai puțin timp, așa că, în loc să propun itinerarii pentru întreaga țară, cum fac de obicei, mai jos vei găsi itinerarii dedicate fiecărei insule, ușor de combinat pentru a crea călătorii mai lungi sau mai scurte.
Ca pentru orice țară, nu există un itinerariu perfect care să se potrivească tuturor. Consideră deci ce urmează ca un punct de plecare: adaptează-l sau creează unul personalizat în funcție de interesele și bugetul tău!
Valea Harau.
Itinerariu de două săptămâni în Sumatra
Mai ales dacă nu ai în program alte zile la mare în timpul călătoriei tale în Indonezia, cred că merită să-ți începi călătoria la Banda Aceh, ca să petreci câteva zile pe insula Pulau Weh. În caz contrar, ai putea zbura direct la Medan.
Banda Aceh (1 noapte)
Ziua 1:
În funcție de ora sosirii, ai putea merge direct la Pulau Weh; altfel, fără să părăsești orașul, ai putea vizita două atracții dedicate tsunami-ului și moscheea.
Pulau Weh (3 nopți)
Ziua 2:
Feribot de la Banda Aceh la Pulau Weh. Petrece restul zilei pe plajă.
Ziua 3:
Snorkelling la Pantai Iboih, tur cu barca sau scufundări.
Ziua 4:
Tur al insulei cu scuterul.
Medan (1 noapte)
Ziua 5:
Feribot de la Pulau Weh la Banda Aceh. Zbor spre Medan sau autobuz de noapte. Dacă ajungi cu avionul după-amiaza, ai putea petrece restul zilei la Medan, poate vizitând Tjong A Fie Mansion și moscheea Masjid Raya Medan.
Bukit Lawang (4 nopți)
Ziua 6:
Autobuz de la Medan la Bukit Lawang. Organizează trekkingul pentru ziua următoare. Ai putea da o fugă până la piața locală, la bat cave sau pur și simplu să petreci restul zilei la râu.
Ziua 7:
Prima zi de trekking.
Ziua 8:
A doua zi de trekking.
Ziua 9:
A treia zi de trekking.
Berastagi (2 nopți)
Ziua 10:
Transfer de la Bukit Lawang la Berastagi. Dă o fugă până la piața locală și vizitează micul muzeu.
Ziua 11:
Drumeție pe vulcanul Sibayak și apoi vizitează băile termale.
Lacul Toba (2 nopți)
Ziua 12:
Transfer de la Berastagi la Lacul Toba. Petrece restul zilei relaxându-te.
Ziua 13:
Zi de explorare la Lacul Toba.
Ziua 14:
Întoarcere la Medan.
Apus în Valea Harau.
Itinerariu de trei săptămâni în Sumatra
Cu o săptămână în plus, îți recomand să urmezi itinerariul de două săptămâni descris mai sus și apoi să iei în calcul ideea de a zbura de la Medan la Padang (sau de a lua autobuzul) și de a vizita Insulele Mentawai. Dacă îți rămân două zile, merită cu siguranță să vizitezi și Valea Harau.
Itinerariu de două săptămâni în Java
Având în vedere numeroasele zboruri spre Jakarta, acesta este un itinerariu relativ popular și poate fi combinat ușor cu câteva zile în apropiata Bali.
Jakarta (1 noapte)
Ziua 1:
Sincer, nu cred că merită să stai mai mult de o noapte la Jakarta, mai ales dacă ai puțin timp. Dacă ai timp, ai putea să te alături unui free walking tour.
Yogyakarta (4 nopți)
Ziua 2:
Tren sau zbor intern de la Jakarta la Yogyakarta. Dacă îți rămâne timp, poți explora orașul.
Ziua 3:
Templul Borobudur și templul Prambanan.
Ziua 4:
Închiriază un scuter. Mergi la cascada Air Terjun Kedung Kayang și apoi continuă spre Nepal Van Java.
Ziua 5:
Ascensiune pe Muntele Sumbing. Întoarce-te la Yogyakarta.
Karimun Jawa (5 nopți)
Ziua 6:
Dacă nu ai făcut-o deja, ai putea vizita Yogyakarta dimineața și apoi să iei transferul spre Jepara după-amiaza. Dacă vrei, ai putea călători noaptea și să părăsești Yogyakarta în ziua precedentă.
Ziua 7:
Feribot sau speedboat spre Karimun Jawa. După-amiază pe plajă.
Ziua 8:
Zi de relaxare pe plajă.
Ziua 9:
Tur cu barca.
Malang (1 noapte)
Ziua 10:
Feribot sau speedboat spre Jepara. Transfer spre Malang.
Muntele Bromo (1 noapte)
Ziua 11:
Ai putea vizita rainbow village dimineața și apoi să închiriezi un scuter pentru circuitul Bromo – Tumpak Sewu sau să te alături unui tur organizat. Ai putea merge la craterul Muntelui Bromo după-amiaza. Petrece noaptea la Cemoro Lawang.
Cascada Tumpak Sewu (1 noapte)
Ziua 12:
Răsărit de la King Kong Hill. Transfer și vizită la cascada Tumpak Sewu după-amiaza.
Kawah Ijen (2 nopți)
Ziua 13:
Întoarcere la Malang și tren spre Banyuwangi.
Ziua 14:
Drumeție la Kawah Ijen.
Itinerariu de trei săptămâni în Java
Cu o săptămână în plus la dispoziție, ai putea include două zile la Bandung și, dacă ești interesat de surf, fie Cimaja, fie Batukaras.
Broken Beach.
Itinerariu de două săptămâni în Bali
Cred că acesta este itinerariul ideal pentru oricine vizitează Indonezia pentru prima dată, vrea un compromis potrivit între temple, plaje și trekking și nu are probleme să viziteze multe locuri deosebit de turistice.
Sudul insulei Bali (3 nopți)
Ziua 1:
Revino-ți după jet lag și petrece o zi de relaxare pe plajă.
Ziua 2:
Explorează peninsula Bukit și templul Uluwatu.
Ziua 3:
Explorează zona de nord; cascada Tegenungan și Taman Ayun pot fi, dacă vrei, înlocuite cu o altă activitate. Tanah Lot la apus.
Ubud (3 nopți)
Ziua 4:
Transfer din sudul insulei Bali la Ubud dimineața; explorează centrul orașului Ubud, piața centrală și palatul din Ubud. După-amiaza mergi la Monkey Forest.
Zilele 5–6:
Vizitează terasele de orez din Tegalalang și apoi alege, de exemplu, două temple sau cascade în funcție de interesele tale și mai ales de cât de mult ai chef să conduci scuterul.
Centrul insulei Bali (2 nopți)
Ziua 7:
Vizitează orezăriile din Jatiluwih, cascada Air Terjun Leke Leke și templul Ulun Danu Beratan. Petrece noaptea la Munduk.
Ziua 8:
Vizitează cascadele din împrejurimile orașului Munduk.
Kintamani (2 nopți)
Ziua 9:
Transfer la Kintamani.
Ziua 10:
Ascensiune pe Muntele Batur.
Amed (2 nopți)
Ziua 11:
Vizitează templul Besakih. Transfer la Amed.
Ziua 12:
Snorkelling sau scufundări la Amed. Apus la Lahangan Sweet.
Amlapura (2 nopți)
Ziua 13:
Transfer la Amlapura. Vizitează satul tradițional Bugbug și petrece restul zilei la Virgin Beach.
Ziua 14:
Răsărit la Bukit Cinta. Întoarcere în sudul insulei Bali.
Itinerariu de trei săptămâni în Bali
Dacă ai câteva zile în plus la dispoziție, ai putea adăuga o vizită la Lovina, Insulele Nusa sau chiar Insulele Gili.
Kelingking Beach.
Itinerariu de două săptămâni în Lombok
Dacă nu ai nicio intenție să urci pe vârful Muntelui Rinjani, două săptămâni în Lombok sunt clar multe.
Insulele Gili (3 nopți)
Ziua 1:
Speed boat din Bali. Relaxare pe plajă.
Ziua 2:
Tur de snorkelling.
Ziua 3:
Relaxare pe plajă.
Senaru (4 nopți)
Ziua 4:
Barcă de pe Insulele Gili la Bangsal. Închiriază un scuter sau organizează un transfer spre Senaru. Vizitează cascadele. Organizează trekkingul pentru ziua următoare.
Ziua 5:
Trekking pe Muntele Rinjani.
Ziua 6:
Trekking pe Muntele Rinjani.
Ziua 7:
Ultima zi de trekking. Petrece noaptea la Senaru.
Sembalun Lawang (1 noapte)
Ziua 8:
Transfer de la Senaru la Sembalun Lawang. Dă o fugă până la Bukit Selong după-amiaza.
Tetebatu (3 nopți)
Ziua 9:
Dacă picioarele nu sunt încă prea șubrezite de Rinjani, urcă pe Pergasingan Hill în zori. Transfer de la Sembalun Lawang la Tetebatu. Relaxare.
Ziua 10:
Vizitează cascadele Benang Stokel și Benang Kelambu.
Ziua 11:
Explorează Tetebatu și împrejurimile. Cascade, monkey forest și orezării.
Kuta Lombok (3 nopți)
Ziua 12:
Transfer de la Tetebatu la Kuta Lombok. Plajă și punct de belvedere la apus.
Ziua 13:
Surf sau o zi pe plajă.
Ziua 14:
Surf sau o zi pe plajă.
Itinerariu de trei săptămâni în Lombok
Cu o săptămână în plus la dispoziție, ai putea lua în considerare ideea de a petrece câteva zile în zona Ekas și Senggigi.
Muntele Rinjani.
Itinerariu de două săptămâni în Flores
Mulți călători ajung în Flores făcând turul cu barca din Lombok, așa cum este descris în ghid, așa că, pentru comoditate, voi începe itinerariul chiar în acest fel.
Parcul Național Komodo (3 nopți)
Ziua 1:
Prima zi a turului.
Ziua 2:
A doua zi a turului.
Ziua 3:
A treia zi a turului.
Labuan Bajo (1 noapte)
Ziua 4:
A patra zi a turului. Petrece noaptea la Labuan Bajo.
Wae Rebo (1 noapte)
Ziua 5:
Închiriază un scuter, condu până la parcarea de la baza Wae Rebo. Urcă pe potecă și petrece noaptea în sat.
Ruteng (2 nopți)
Ziua 6:
Condu până la Ruteng, oprindu-te la orezăriile Lingko Spider Web.
Ziua 7:
Explorează Ruteng și împrejurimile.
Bajawa (2 nopți):
Ziua 8:
Condu până la Bajawa. Vizitează două sate și, poate, unul dintre punctele de belvedere la apus.
Ziua 9:
Ascensiune pe Muntele Inerie. Relaxare la izvoarele termale.
Riung (2 nopți)
Ziua 10:
Condu până la Riung. Punct de belvedere la apus.
Ziua 11:
Tur în parcul național.
Moni (1 noapte)
Ziua 12:
Condu până la Moni. Explorează cascadele și izvoarele termale.
Koka Beach (1 noapte)
Ziua 13:
Răsărit de pe vârful Kelimutu. Condu până la Koka Beach. Relaxare pe plajă și petrece noaptea aici.
Maumere (1 noapte)
Ziua 14:
Dimineață pe plajă și apoi condu până la Maumere.
Itinerariu de trei săptămâni în Flores
Cu o săptămână în plus la dispoziție, ai putea rămâne câteva zile în plus la Labuan Bajo pentru scufundări și, poate, pentru a vizita Rangko Cave. Alte variante ar putea fi două zile de relaxare la Koka Beach sau turul cu barca de la Maumere.
Tololela.
Itinerariu de două săptămâni în Sumba
Două săptămâni în Sumba sunt, după părerea mea, compromisul potrivit pentru a vedea tot ce are de oferit insula, permițându-ți totuși mai multe zile de relaxare totală.
Waingapu (2 nopți)
Ziua 1:
Sosire în Sumba. Închiriază un scuter. Petrece restul zilei la Pantai Walakiri pentru a admira copacii dansatori.
Ziua 2:
Plaja Puru Kambera, cascada Tanggedu și satul Wunga.
Pantai Tarimbang (2 nopți)
Ziua 3:
Condu până la Pantai Tarimbang. Restul zilei pe plajă.
Ziua 4:
Ai putea vizita una dintre cascade sau pur și simplu să petreci ziua pe plajă.
Sud-estul insulei Sumba (3 nopți)
Ziua 5:
Întoarce-te la Waingapu și apoi condu până la cascada Wai Marang. Petrece noaptea în împrejurimi.
Ziua 6:
Vizitează satul tradițional Kampung Adat Praiyawang și apoi condu până în extremitatea sudică a insulei. Sumba Adventure Resort și Wajonata Sumba sunt două variante bune pentru a dormi.
Ziua 7:
Relaxare pe plajă. Ai putea da o fugă și până la Pantai Watuparunu.
Waingapu (1 noapte)
Ziua 8:
Dacă pleci dimineața devreme, ai putea reveni la Waingapu în aceeași zi sau ai putea petrece dimineața pe plajă, te-ai putea întoarce la Waingapu după-amiaza, preda scuterul și petrece noaptea aici.
Waikabubak (3 nopți)
Ziua 9:
Transfer de la Waingapu la Waikabubak. Vizitează satul Prai Ijing care, în funcție de locul în care te cazezi, ar putea fi accesibil direct pe jos.
Ziua 10:
Închiriază un scuter și coboară până la plaje; îți recomand în special Pantai Watu Bella. Dacă vrei, te-ai putea opri la cascadele Lapopu și Matayangu.
Ziua 11:
Dă o fugă până la Wee Kacura și apoi continuă spre cascada Lokomboro.
Tambolaka (3 nopți)
Ziua 12:
Transfer Waikabubak – Tambolaka. Închiriază un scuter și petrece restul zilei la Pantai Oro.
Ziua 13:
Laguna Waikuri, Pantai Mandorak și Pantai Pero.
Ziua 14:
Satul tradițional Ratenggaro sau apropiatul Wainyapu și Pantai Mbawana.
Itinerariu de trei săptămâni în Sumba
În afară de cazul în care vrei să petreci mai multe zile pe plajă sau făcând surf, trei săptămâni sunt probabil „prea multe” și nu aș ști cu adevărat ce altă destinație să adaug. Chiar și itinerariul de două săptămâni ar putea fi pentru unii mai mult decât suficient.
Wainyapu.
Deplasarea prin Indonezia
Mai întâi de toate, așa cum am menționat de mai multe ori în ghid, îți recomand cu căldură să descarci Organic Maps. Folosesc de mulți ani valoroasele hărți offline și cred că sunt un instrument fantastic pentru călătorii. În orice caz, deplasarea prin Indonezia este în general destul de ușoară, sau cel puțin așa este pe principalele insule turistice.
Bemos în Indonezia
Bemos sunt forma tradițională de transport pentru distanțe scurte și medii. Sunt în esență microbuze, folosite mai ales de localnici, și reprezintă cea mai ieftină formă de transport public dintre toate. În mod normal au stații și terminale stabilite, dar pot fi oprite practic oriunde de-a lungul traseului pe care îl acoperă.
Shuttle bus în Indonezia
Serviciile de shuttle bus sunt populare mai ales în Bali, unde orice loc de cazare sau birou de turism poate oferi bilete. Perama Bus, care operează în Bali și Lombok, este probabil cea mai populară; prețurile și orarele pot fi verificate fără probleme online pe site-ul lor.
Bemo tradițional în Bali.
Autobuze în Indonezia
În Indonezia există o rețea deasă de conexiuni cu autobuzul, mai ales pe insulele cele mai populate, precum Sumatra și Java. Spre deosebire de alte țări, de regulă fiecare oraș are propriul terminal de unde operează toate companiile, ceea ce face viața călătorului mai ușoară. Multe autobuze de lungă distanță pot fi rezervate online pe site-uri precum RedBus și Traveloka.
Grab, Gojek, Indrive și taxiuri
Utilizarea diverselor aplicații de „ride-hailing” este foarte răspândită în toată Indonezia; costurile curselor, comparate cu standardele europene, sunt cu adevărat ridicol de mici; toți șoferii sunt înregistrați prin aplicație și este mai sigur decât taxiurile obișnuite; în plus, nu e nevoie să negociezi, deoarece taximetriștii ar aplica, de obicei, tarife clar majorate pentru turiști. Atenție însă, pentru că imediat ce ieși din zonele metropolitane și turistice, utilizarea lor este aproape inexistentă; destul de des „mafia locală” nu permite nimănui să le folosească, formând de fapt un cartel. Dacă te hotărăști să iei un taxi obișnuit, asigură-te că stabilești prețul înainte de a urca, ca să eviți discuții inutile.
Grab și Gojek pot fi folosite și pentru a rezerva mototaxiuri, pe care localnicii le numesc „Ojek”. Acestea din urmă, pentru distanțe scurte și medii, nu sunt doar extrem de ieftine, ci și foarte rapide. Șoferii știu clar cum să se miște prin trafic și îți pot economisi destul de mult timp. În plus, dacă călătorești cu bagaj destul de ușor, le-ai putea folosi și pentru transferurile dintre o destinație și alta.
Șofer privat în Indonezia
Așa-numitul „driver” este o formă de transport relativ comună în Indonezia printre cei care caută maximum de confort. Poți căuta niște numere online pe site-uri precum Reddit, în grupuri de Facebook sau la fața locului, întrebând la vreo agenție sau guesthouse. În unele cazuri, o metodă mult mai practică, pe care eu însumi am folosit-o de mai multe ori, constă pur și simplu în a chema un taxi cu Grab sau Ojek și, imediat ce sosește șoferul, a negocia un tarif fix în afara aplicației pentru toată ziua sau pentru mai multe zile sau, poate, pur și simplu pentru a te aștepta în timpul unei vizite. De fiecare dată când am folosit această „tehnică”, șoferii au fost întotdeauna disponibili și cinstiți, și pentru că economisesc comisioanele pe care ar trebui să le plătească diverselor aplicații și se asigură că lucrează mai mult decât o singură cursă.
Închirierea unui scuter în Indonezia
Pentru cei care se simt în stare să conducă, cred că închirierea unui scuter este cea mai bună variantă dintre toate pentru a explora insule întregi precum Bali și Lombok. Scuterul este adesea nu doar cel mai ieftin mijloc de transport dintre toate, ci și cel care oferă cel mai mare grad de libertate. Prețurile de închiriere variază foarte mult în funcție de locul în care te afli și de cât timp intenționezi să-l închiriezi. În Bali, unde concurența este mare, ai putea literalmente să închiriezi scuterul pentru o lună cu doi-trei euro pe zi, în timp ce în Sumba am ajuns să plătesc și peste zece euro pe zi.
Dacă intenționezi să traversezi Indonezia cu scuterul/motocicleta, merită cu siguranță să iei în calcul ideea de a cumpăra un vehicul pe care să-l vinzi apoi la plecare; am cunoscut destul de mulți oameni care au ales această variantă. Un serviciu foarte interesant, despre care am vorbit și pe parcursul ghidului și pe care l-am folosit personal în Flores, este cel oferit de Motor Adventure Bali, care are birouri în Java, Bali, Lombok și Flores. În esență, ai putea închiria un vehicul la Jakarta și să-l returnezi la Maumere, traversând Java, Bali, Lombok, Sumbawa și Flores. Prețurile nu sunt printre cele mai mici, dar este un serviciu unic, ca să nu spun mai mult, iar vehiculele sunt în stare excelentă.
Chiar și maimuțele umblă cu scuterul!
Notă: Tehnic, pentru a conduce în Indonezia este necesar permisul de conducere internațional. În practică nu este o mare problemă, deoarece, dacă ești oprit, poliția, adesea coruptă, se mulțumește cu puțini bănuți. Încearcă doar să nu ai prea mulți bani cash la tine sau cel puțin să nu-i ții pe toți în portofel. Adevărata problemă apare în caz de accidente grave, pe care asigurarea ta cel mai probabil nu le-ar acoperi, dar asta e o altă discuție. Dacă ești deja în străinătate sau pur și simplu vrei să obții online permisul internațional, o poți face la acest site.
Sembalun.
Trenuri în Indonezia
Cu câteva rare excepții pentru trasee scurte din Sumatra, are sens să vorbim despre trenuri doar în ceea ce privește insula Java, unde rețeaua feroviară este, una peste alta, deloc rea. Toate orașele principale ale insulei sunt conectate prin cale ferată și poți rezerva fără probleme online pe Traveloka. Să iei autobuzul nu e sfârșitul lumii, dar deplasările cu trenul, acolo unde sunt posibile, nu sunt doar mai comode și mai rapide, ci adesea și mai ieftine. Rezervă din timp.
Zboruri interne în Indonezia
Zborurile interne pot fi foarte ieftine și, mai ales pentru cei care au puțin timp, sunt aproape întotdeauna cea mai bună variantă pentru deplasările dintre o insulă și alta sau chiar în interiorul aceleiași insule. Parcurgerea unor distanțe lungi pe uscat în Indonezia poate dura uneori mult mai mult decât te-ai aștepta. Există multe companii low-cost care operează în țară și apar în căutările pe diversele motoare de căutare pentru zboruri.
Tiu Kelep.
Feriboturi în Indonezia
O variantă mai ieftină decât zborurile interne sunt cu siguranță numeroasele feriboturi care leagă diversele insule ale arhipelagului. Compania națională ASDP acoperă majoritatea traseelor, iar în ultimii ani a existat un efort important de digitalizare și astăzi, pentru multe trasee, biletele pot fi cumpărate doar online pe platforma ferizy. Din păcate, la momentul scrierii acestui ghid, pentru a finaliza plata este nevoie de un cont curent local. În câteva ocazii, personalul guesthouse-ului unde stăteam a acceptat, în schimbul banilor cash, să plătească pentru mine; oricum, în apropierea fiecărui port se găsește mereu cineva care oferă acest serviciu în schimbul unui mic comision.
Țin în sfârșit să subliniez că, în timp ce pentru trasee scurte și foarte circulate precum Java – Bali sau Bali – Lombok există mai multe plecări zilnice, pentru trasee mai lungi, cum ar fi Flores – Sumba sau poate Flores – Sulawesi, feribotul ar putea pleca și o singură dată pe săptămână. Mai ales în sezonul ploios, când marea este în general mai agitată, plecările ar putea fi întârziate sau anulate. În esență, încearcă să-ți programezi acest tip de deplasări cu mult timp înainte și, odată ajuns la fața locului, caută confirmarea orelor de plecare.
Gurusina.
Costul unei călătorii în Indonezia
Cât costă o călătorie în Indonezia? Puțin, foarte puțin. Indonezia este fără îndoială una dintre cele mai ieftine țări pe care le-am vizitat vreodată. Bineînțeles, depinde mult de cum călătorești și de unde decizi să mergi, dar pentru un călător cu rucsacul este absolut posibil să te încadrezi într-un buget de 30 € pe zi sau mai puțin, fără să-ți lipsească de fapt nimic.
Costul cazării în Indonezia
În general te poți caza fără probleme într-un hostel bun pentru mai puțin de 10 € pe noapte; în afara principalelor destinații turistice poți cheltui ușor în jur de 5 €. Chiar și pentru camere private în guesthouse-uri și hoteluri mici, cu greu se plătește mai mult de 10–15 € pe noapte.
Costul transportului în Indonezia
Deplasarea pe uscat în Indonezia este destul de ieftină; autobuzele, minibusurile și trenurile oferă deplasări cu adevărat puțin costisitoare. Din momentul în care începi să preferi transporturile private și zborurile interne, costurile cresc și, probabil, vor deveni un capitol important din bugetul tău.
Costul mâncării în Indonezia
Bineînțeles, depinde de ce fel de restaurant cauți, dar dacă nu ai pretenții prea mari, „Warung” – adică micile restaurante locale unde uneori alegi ce să mănânci direct din oale sau unde mâncarea este servită în stil bufet – sunt o variantă excelentă. Se plătește în funcție de ce pui în farfurie; o masă costă de obicei în jur de 20.000–40.000 IDR. Chiar și în restaurantele mai puțin frecventate de localnici, pentru o porție de Nasi Goreng sau Mie Goreng (orez prăjit și tăiței prăjiți) cu greu se plătește mai mult de 50.000 IDR.
Unul dintre primele mele feluri de mâncare în Indonezia, la mai puțin de un euro.
Alte costuri (retrageri de numerar și cartele SIM)
Costurile retragerilor de numerar, folosind cele mai bune carduri de călătorie, pot fi reduse la zero. Există într-adevăr câteva bănci locale care permit retrageri gratuite; dacă lucrurile nu s-au schimbat, eu am retras mereu gratis cu Mandiri, BSI și Maybank.
În ceea ce privește cartelele SIM, Telkomsel, care are o puternică participare de stat, este de departe compania cu cea mai bună acoperire pe teritoriu, iar în special în Indonezia rurală, destul de des este literalmente singura variantă care funcționează. În esență, dacă nu ai de gând să petreci două săptămâni în Indonezia doar în sudul insulei Bali, nu lua în considerare alți operatori.
Ultima dată când am ajuns în Bali nu am reușit să găsesc niciun magazin care să-mi vândă o cartelă SIM fără pachetele de date turistice, care au prețuri complet în afara pieței. Dacă ți se întâmplă și ție același lucru, ia cel mai ieftin pachet dintre toate și apoi cumpără GB direct din aplicație, la prețurile pieței. Din păcate, știu sigur că profită, pentru că într-o altă călătorie în Indonezia, începută în Sumatra, la magazinul oficial mi-au înregistrat o cartelă SIM fără să mă oblige să cumpăr vreun pachet de date.
Dacă ai un telefon care acceptă eSIM și vrei comoditatea de a naviga de la început, fără să fii nevoit să cumperi o cartelă SIM locală, atunci îți recomand serviciile oferite de Airalo și Ubigi. Dacă alegi această variantă, trebuie însă să ai în vedere cel puțin două aspecte. Mai întâi, cu rare excepții, GB-ii costă mult mai scump decât ar costa folosind o cartelă SIM locală; în al doilea rând, partenerul lor local nu este întotdeauna cel cu cea mai bună acoperire.
În esență, cred că majoritatea călătorilor ar face mai bine să cumpere o cartelă SIM locală (sau poate să încerce să cumpere eSIM-ul unui furnizor local), dar te încurajez să faci propriile calcule, deoarece excepțiile nu lipsesc. De exemplu, când am vizitat Japonia, planul oferit de Ubigi a fost mai avantajos decât orice cartelă SIM locală pe care aș fi putut-o cumpăra fără să dovedesc că sunt rezident.
Dream Beach.
Siguranța într-o călătorie în Indonezia
Indonezia este în general o țară considerată sigură; fenomenele infracționale cele mai frecvente sunt, din fericire, legate de smulgeri de genți și furturi (ține-ți lucrurile sub ochi mai ales în locurile aglomerate), în timp ce infracțiunile violente sunt extrem de rare, cam ca în toată Asia.
Dacă te hotărăști să închiriezi un scuter, fii deosebit de atent la trafic, care, în funcție de locul în care te afli, poate fi cu adevărat haotic. În plus, drumurile nu sunt adesea în stare perfectă, iar oamenii par să ignore complet codul rutier. Un alt lucru pe care îți recomand să îl eviți este contactul cu orice fel de droguri: în Indonezia se aplică pedeapsa cu moartea pentru importul și exportul de droguri, iar chiar și simplul fapt de a fi prins cu cantități mici poate duce la probleme deloc neglijabile, inclusiv închisoarea.
În sfârșit, ceva la care trebuie să fii deosebit de atent sunt înșelătoriile: fii precaut cu cei care te abordează pe stradă oferindu-și ajutorul și cu „ghizii obligatorii”, biletele de intrare fictive, tarifele majorate etc. Din păcate, acestea sunt adesea practici comune în Indonezia și, deși în sine nu îți pun în pericol siguranța, nimănui nu-i place să fie păcălit.
În orice caz, nu-ți fie frică, țările periculoase sunt clar altele; folosește bunul-simț, aruncă o privire la sfaturile mele despre cum să călătorești în siguranță oriunde în lume și vei vedea că nu vei avea nicio problemă.
Îți planifici o călătorie în Indonezia? Aruncă o privire la aceste articole:
Ce rucsac de călătorie să alegi
Ai întrebări? Informații actualizate? Nu ezita să lași un comentariu sau scrie-mi pe Instagram!
Pentru că nu mai am reclame pe site, dacă articolul ți-a fost de folos, ia în calcul să-ți cumperi asigurarea de călătorie printr-unul dintre linkurile de pe acest site. Așa îmi susții munca, fără niciun cost suplimentar pentru tine. Dacă locuiești în UE sau în Regatul Unit, îți recomand True Traveller. Tuturor celorlalți le recomand HeyMondo, care oferă o reducere de 5%. Mulțumesc pentru sprijin!
Pentru donații/pizza și beri virtuale 🙂
Ți-a plăcut articolul? Salvează-l pe Pinterest!
